Stil de viaţă

articolul anterior articolul urmator

Verde în loc de cenuşiu

2
29 Jul 2020 20:28:50
Deutsche Welle

Oraşele devin suprapopulate. De aceea, ecologiştii recomandă plantarea cât mai multor copaci. Arborii nu reduc numai poluarea şi efectele caniculei, ci fac şi bine psihicului locuitorilor urbei.

Clădiri de locuinţe, birouri, maşini, case, cafenele, staţii de autobuz, piste pentru biciclete. Deseori, în oraşe, rămâne prea puţin loc pentru spaţii verzi, atrage atenţia Sonja Dümpelmann, specialist în istoria arhitecturii peisagistice, de la Universitatea Pennsylvania. Şi toate acestea în ciuda faptului că spaţiile verzi joacă un rol decisiv în oraşele lumii.

În prezent, peste jumătate din populaţia globului trăieşte la oraş. Se estimează că până în 2050 acesteia i se vor alătura încă 2,5 miliarde de oameni. Aşadar, lupta pentru spaţiu în oraşe va fi şi mai strânsă. În aceste condiţii este decisiv ca modul în care sunt priviţi copacii să nu mai fie unul pur estetic.

Efectul răcoritor al copacilor

Arborii sunt adevărate centrale de reglare a microclimei, absorb dioxidul de carbon, fac umbră, iar rădăcinile acestora reţin multă apă, reducând pericolul inundaţiilor după ploi abundente. Înainte de orice însă, copacii oferă răcoare. Întrucât betonul şi asfaltul se încing, aerul în oraş este mai sufocant comparativ cu zonele rurale.   

"Copacii pot influenţa enorm temperatura în oraş", spune Tobi Morakinyo. Specialistul în climatologie studiază efectul răcoritor al arborilor în Akure, în sud-vestul Nigeriei. Studiile sale au demonstrat că existenţa pomilor în vecinătatea clădirilor poate reduce temperatura cu până la 5 grade Celsius.

Lagos, Nigeria (picture-alliance/dpa/EPA/A. Esiebo)În Lagos, Nigeria, nu prea e loc pentru verdeaţă...

Vara, în oraşele de pe continentul african, media temperaturilor coboară rar sub 38 de grade Celsius. Efectul răcoritor al copacilor este un instrument important şi mai ales ieftin contra caniculei.

Copacii asigură stabilitatea solului

„Arborii oferă biodiversitate, estetică şi potolesc setea noastră interioară de natură”, adaugă pentru DW dendrologul ecologist Cris Brack de la Australian National University. Brack, totodată şi director al Parcului Naţional Dendrologic din Canberra, face referire la termenul „biofilie“ - nevoia înnăscută a omului de conexiune cu natura. Tot mai multe analize demonstrează că oamenii care trăiesc în zone cu mulţi copaci sunt mai puţin stresaţi şi suferă mai rar de afecţiuni psihice comparativ cu ceilalţi.

Nevoia noastră de natură în oraşe creşte, însă copacii se găsesc „Într-o luptă constantă pentru loc“, mai spune Brack. Conductele de apă, străzile şi garajele subterane le influenţează creşterea rădăcinilor. La suprafaţă sunt expuşi noxelor şi prafului. La toate acestea se adaugă şocurile mecanice provocate de vehiculele din trafic, intemperiile tot mai frecvente şi deteriorarea rădăcinilor din cauza lucrărilor de pe şantiere.  

În lipsa apei

Poate cea mai mare ameninţare pentru pomii din oraş, afirmă dendrologul Somidh Saha de la Institutul pentru Tehnlogie din Karlsruhe, este seceta. După valul de caniculă fără precedent din Europa, în 2018, s-a constatat că o treime din copacii plantaţi în ultimii patru ani la Karlsruhe au pierit.

Bois De Vincennes, la marginea Parisului (picture-alliance/Photo12/G. Targat)Bois De Vincennes, la marginea Parisului.  În capitala Franţei urmează a se crea şi mai multe spaţii verzi

"Fără suficientă apă arborii devin vulnerabili la boli", explică Saha într-un interviu pentru DW. Totodată, păsările şi liliecii se împuţinează, fapt care duce la înmulţirea dăunătorilor. În mai multe metropole de pe glob au fost iniţiate, în ultimii ani, proiecte ecologice. În New York City, de exemplu, între 2007 şi 2015, au fost plantaţi un milion de pomi. Primarul Londrei, Sadiq Khan, intenţionează să umple cu vegetaţie peste jumătate din capitală până în 2050, pentru a o transforma în primul „oraş-parc naţional“. Iar până la sfârşitul anului 2020, Parisul ar vrea să împădurească patru zone din oraş. Cu excepţia regiunii nordice, rareori arborii marchează imaginea oraşelor de pe glob.

 Pledoarie pentru specii străine

Temperaturile în continuă creştere şi ploile abundente, ca urmare a schimbărilor climatice, necesită mai multă robusteţe a arborilor din oraşe. Conform ecologiştilor, ar trebui alese specii care se adaptează mai bine caniculei şi mediului artificial din oraşe. Însă, adesea, aceşti copaci sunt specifici altor regiuni – cum ar fi o specie de arţar originară din China, Coreea şi Japonia.    

Mulţi se opun ideii de plantare a unor specii străine, însă ecologiştii consideră o şansă alegerea unor arbori din alte părţi ale lumii. Există o diferenţă uriaşă între copacii „non-nativi“ şi cei „invazivi“, dăunători florei şi faunei locale.

Locuitorii multor oraşe germane au fost rugaţi să ajute la udarea copacilor, ca aici, în Darmstadt (picture-alliance/dpa/C. Völker)
În Verile din 2018 şi 2019, locuitorii multor oraşe germane au fost rugaţi să ajute la udarea copacilor, ca aici, în Darmstadt

Pentru a observa cum se comportă animalele cu speciile de arbori străini, echipa dendrologului Saha efectuează un studiu în Germania, în prezent. Cris Brack, directorul Parcului Naţional Dendrologic din Canberra, spune că, în oraşul său, aproape toţi arborii sunt „străini“. Şi, totuşi, păsările le consumă fructele, iar mamiferele de copac îi populează.

Oameni pentru copaci

O soluţie pentru conservarea copacilor, care au câştigat popularitate în ultimii ani, ar fi implicarea cetăţenilor în îngrijirea zonelor împădurite din oraşe. Locuitorilor din New York City li se oferă cursuri pentru a putea deveni oficial îngrijitori. La Berlin, unde cetăţenii au fost excluşi până acum de la îngrijirea florei, administraţia oraşului le-a cerut să ude copacii vara. Între timp, berlinezii pot obţine chiar aprobări pentru îngrijirea arborilor.

Implicarea locuitorilor oraşului în conservarea arborilor are avantaje şi dezavantaje, susţine Sonja Dümpelmann. Cât de eficientă este participarea acestora ţine de cultura oraşului. Desigur, plantarea şi îngrijirea arborilor nu va rezolva problema schimbărilor climatice, dar este o metodă eficientă şi relativ uşoară de a adapta oraşele la aceste schimbări.

Pe lângă beneficiile amintite, mai mulţi arbori implică mai multă înţelegere pentru de natură. "Lucrul acesta ar însemna să vedem copacii ca pe nişte fiinţe vii, în creştere, la fel de sensibili la factorii de stres ai vieţii de oraş, cum sunt şi oamenii", speră Brack. Altfel spus, natura ca parte a vieţii oraşului - nu „aici oraşul“ şi „dincolo natura“.

Charli Shield - Deutsche Welle

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Iulian Arion
29.07.2020, 20:47:16

Agricultura, in conditiile secetei din Rom,ania are nevoie de solutii opozabile marilor latifundiari lacomi, cere nu-si mai platesc arendele la stat de ani de zile. Agrosilvicultura - cultura plantelor agricole intre liziere. Liziera este un scut natural impotriva vanturilor reci si uscate de primavara, care desertifica S-E Romaniei si E Moldovei. Toti latifundiarii trebuie obligati sa infiinteze livezi si liziere pe cel putin 5% din suprafetele pe care le au de la stat, sub sanctiunea incetarii contractelor de arenda. Ii vedem cum se vaita la televiziuni ca nu au bani. Asa o fi, dar latifundiarilor le plac autoturismele scumpe si straine. Toate inregistrate "pe firma". Pentru ce are nevoie de un bolid de lux cu 500 CP?

Iulian Arion
29.07.2020, 20:53:40

Arbori emit aerosoli care ajung in structura norilor formand centrii de condensare. Picaturile astfel formate cad in "ploaie mocaneasca". In lipsa padurii, ploile sunt rare si sub forma "ruperilor de nori" sau mai tehnic: cod rosu de grindina si vijelie. In Slobozia a ploat 189 de litri pe metru patrat in luna iunie, dupa ce nu mai plouase serios din noiembrie. Taierea padurilor montane si captarea paraielor in conducte pentru microhidrocentrale a condus la disparitia faunei si migrarea ursior catre orase. O firma din Brasov a captat prin conducte subterane apele paraielor de la Zarnesti, chiar din rezervatie!