Zece tehnici practice pentru a nu deveni delăsători la locul de muncă, recomandate de antrenorul minţii

Cea mai mare capacitate a minţii este de a se concentra pe un singur lucru pentru o perioadă lungă de timp. Concentrarea înseamnă atenţie, iar dacă îţi doreşti să îţi creşti puterea de concentrare e nevoie să îţi dezvolţi abilitatea de a acorda atenţie unui anumit gând, unei sarcini sau unui obiectiv pentru o perioadă mai îndelungată fără a te lăsa distras.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept „Antrenorul Minţii“, odată ce am crescut puterea de concentrare, automat avem mai multă energie şi atenţie în tot ceea ce facem, încât devine o experienţă meditativă. 

„Odată ce te poţi concentra, fericirea ta creşte. De ce? Pentru că lucrezi mai eficient, eşti mai productiv şi astfel dispare stresul. Fie că e vorba de o discuţie cu un client sau rezolvarea unui task la birou, reuşeşti să pui atenţie în ceea ce primeşti şi faci, iar mintea ta devine mai ageră, reuşind să îţi uşurezi munca“, explică specialistul.

Psihologul Alexandru Pleşea afirmă că sunt cel puţin 10 tehnici simple prin care putem creşte puterea de concentrare de la o zi la alta:

1. Pune o floare pe birou, aduci natura lângă tine. „De la copacul lui Buddha - sub care acesta s-a iluminat - până la teiul lui Eminescu - la umbră căruia poetul român a fost vizitat de spiritul creator -, apropierea de natură a fost mereu cunoscută drept benefică atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru cea psihică. Este recomandat să petreci cât mai mult timp în natură, iar atunci când acest lucru nu este posibil o floare pe birou este un substituent binevenit“, afirmă psihologul Alexandru Pleşea.

2. La fiecare oră, ridică-te cel puţin 10 minute. Limfa trebuie să se mişte! Lucrând constant, mintea se obişnuieşte cu activitatea pe care o face, iar riscul de neatenţie creşte. Limfa, de aproximativ 1,5 litri în corp, care stă pe loc şi nu se mişcă, produce incapacitatea de curăţare naturală a corpului, sistemul imunitar lucrând mai greu. Totodată, dacă se lucrează mult în faţă calculatorului, este de dorit ca o dată pe oră ochii să fie mutaţi din ecran pe un perete mai îndepărtat sau afară, pe fereastră. Privirea se relaxează cel mai bine cu ochii la natură (sau la planta de pe birou). Acest sistem este învăţat încă din şcoală când ora înseamnă 50 de minute cu 10 minute pauză, cu toate acestea puţini sunt cei care profită de acest obicei sănătos, este de părere psihologul.

3. Când primeşti o sarcină, ordonează timpul pentru ea! Ordonează sarcinile de muncă în funcţie de importanţă: pe cele mai dificile la început, atunci când sarcina e nouă şi nivelul de atenţie şi de entuziasm este mai mare, de preferat în prima parte a zilei, când mintea este odihnită. Sarcinile mai uşoare lasă-le la final, atunci când nivelul de concentrare este mai mic şi de preferat în a două parte a zilei, când suntem deja bulversaţi.

4. Fiecare task este o provocare pentru tine. „Priveşte fiecare task ca pe o provocare, deoarece potenţial de învăţare, inovare, evoluţie este din plin chiar şi din cele mai banale sarcini, cum sunt cele casnice (ex: spălatul hainelor sau alegerea detergenţilor din magazin)“, afirmă specialistul.

5. Înainte să pleci la lucru, vizualizează-te concentrat! „Mai demult era recomandat vorbitul în faţa oglinzii pentru a-ţi urmări gestica, mimica etc. Actorii de la Hollywood încă practică această metodă pentru a învăţa diverse roluri. Acelaşi efect îl va avea şi vizualizarea concentrată, care mai are un avantaj şi anume că te poţi vizualiza pe tine nu doar în prezent, ca în faţă unei oglinzi, ci şi în viitor. Acest fapt te va ajută să îţi trasezi un drum pentru felul în care doreşti să devii. Tot prin vizualizare îţi poţi face o analiză comparativă între imaginea din prezent şi cea din viitor, pentru a conştientiza care sunt elementele pe care ai vrea să le îmbunătăţeşti“, arată Alexandru Pleşea. 

6. Lasă bârfele pentru cei slabi! „A bârfi pe cineva înseamă a te opri din propria-ţi viaţă, care ar putea fi minunată, pentru a-i judeca pe cei din jurul tău. Trebuie să înţelegi că un astfel de demers te-ar putea face să nu îţi atingi întregul tău potenţialul uman sau, în termeni mai populari, a fi constant în «curtea vecinului» înseamnă a nu-ţi da curs propriului destin sau scop în viaţă“, explică psihologul. 

7. Scrie mesaje de recunoştinţă atunci când te simţi epuizat. Atunci când exprimăm recunoştinţă, mintea primeşte un impuls reconfortant, că totul este bine, ceea ce îţi va ajuta starea de epuizare. Totodată, sentimentul de gratitudine deschide căi pentru a aduce în viaţa ta mai multe lucruri bune. 

8. Pune-te în folosul altora, dar nu tot timpul! „Este de la sine înţeles că împreună suntem mai puternici şi mai înţelepţi, ceea ce înseamnă că atât tu te vei pune în folosul altora, dar şi alţii se vor pune în folosul tău. Asigura-te doar că îţi rămâne timp şi pentru tine, chiar dacă uneori este greu să refuzi. Totodată, învaţă să faci chestii şi singur când alţii nu îţi vor putea fi de ajutor. Făcând lucruri singur evoluezi foarte mult“, declară psihologul.

9. Măsoară ce lucrezi prin rezultatele care vin. Nimănui nu îi plac lăudăroşii, iar munca se măsoară prin rezultate. Un volum de muncă executat corect, în timpul cel mai scurt, va aduce indiscutabil rezultate bune. 

10. Depăşeşte fişa postului. Fişa postului este ceea ce vrea angajatorul de la tine, într-o descriere sumară. Nu te limita doar la ce scrie pe o foaie de hârtie. Depăşeşte-ţi atribuţiile, aşa vei avea parte de un job mai puţin plictisitor, iar rutina nu se va instala niciodată, deoarece fiecare zi se va transformă într-o aventură, care va fi benefică pentru viitorul tău profesional şi individual, conchide psihologul Alexandru Pleşea.

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept „Antrenorul Minţii“, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România – şi de peste zece ani organizează cursuri şi traininguri în ţară, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilităţi au când îşi folosesc resursele intelectuale şi să arate abilităţile pe care mintea noastră încă le are latente