Ţara Făgăraşului, destinaţia turistică din inima ţării

Probabil că România va ajunge o ţară turistică dezvoltată atunci când noi, românii, vom căpăta încredere în potenţialul ei. Şi, din fericire, am început să căpătăm. Chiar dacă un pic mai timid. Consider că fiecare colţ al ţării noastre, fiecare judeţ, fiecare regiune poate avea ceva de spus în domeniul industriei viselor, aşa cum mai este supranumit turismul.

Cred şi în potenţialul celor peste 1000 de kilometri de Dunăre care traversează teritoriul ţării noastre, cred şi în potenţialul Bărăganului sau al Dobrogei interioare. Acum mă voi referi la o regiune de vis, chiar paradisiacă aş spune, situată în inima României şi care conţine şi centrul geografic al ţării. Este vorba despre Ţara Făgăraşului. O regiune de care ştiu teoretic toţi românii dar care până nu demult nu a fost puternic promovată.

Ţara Făgăraşului este una dintre principalele regiuni turistice, istorice şi etnografice ale României. Este împărţită între judeţele Braşov şi Sibiu, deşi are propria identitate. Recent, mai multe organizaţii şi asociaţii, alături de autorităţile locale şi de investitori locali, s-au decis să promoveze mult mai eficient această regiune precum şi să impulsioneze dezvoltarea infrastructurii, pentru a nu mai fi „Cenuşăreasa“ turistică dintre Braşov şi Sibiu, înconjurată de zonele turistice de mare succes Valea Prahovei, Bran-Moieciu şi Mărginimea Sibiului.

În acest sens, a fost lansat proiectul „Iniţializarea traseelor turistice pe teritoriul GAL (Grup de Acţiune Locală) Răsăritul Ţării Făgăraşului, constituirea de trasee tematice, auto, pedestre, ecvestre şi cicloturism, informarea turiştilor şi promovarea potenţialului turistic al zonei în comunele: Mândra, Hârseni, Şercaia, Părău, Comăna, Şinca Nouă, Holbav“.

Au fost încheiate, astfel, acorduri de asociere cu unităţile administrativ-teritoriale din arealul vizat, pentru amplasarea de panouri de informare mobile pe domeniul public, amplasarea informaţiilor turistice în cadrul panourilor special amenajate în cadrul primăriilor (la avizierele acestora), amplasarea informaţiilor turistice prin panouri, hărţi şi materiale tipărite, în cadrul centrului de informare turistică al comunelor şi promovarea prin aplicaţie mobilă şi site web a traseelor turistice auto, pedestre, ecvestre şi cicloturism identificate.

Proiectul de iniţializare a traseelor este derulat de Asociaţia PROCULT Mărgineni, fiind finanţat de GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului şi AFIR – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – în parteneriat cu cele 7 comune.

„Acest proiect este, practic, un pionierat în zonă, ideea putând fi extinsă pe termen lung la întreaga arie a Ţării Făgăraşului. Iniţiativa porneşte de la convingerea că Ţara Făgăraşului are un potenţial turistic enorm, potenţial care, economic, încă nu este suficient pus în valoare“, a precizat Alexandru Szasz, preşedintele Asociaţiei PROCULT Mărgineni.

Proiectul cuprinde, printre altele: amplasarea de panouri mobile de informare pe domeniul public; promovarea prin aplicaţie mobilă şi site web a traseelor turistice auto, pedestre, ecvestre şi de cicloturism; identificarea de trasee turistice pe teritoriul GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului şi monitorizarea acestora prin intermediul unei aplicaţii mobile Android/iOS; identificarea obiectivelor turistice şi informatizarea acestora prin intermediul codurilor QR cu link direct pe poziţia de corespondenţă de pe site-ul proiectului. Accesarea codurilor QR va furniza instantaneu atât informaţii de orientare geografică, locaţie, trasee, obiective turistice din zona respectivă, cât şi informaţii generale, date istorice, natură şi arii protejate.

De asemenea, va fi realizată o aplicaţie pentru smartphone (iOS şi Android) care va fi activă după descărcare chiar şi fără conexiune la internet, alături de un site interactiv interconectat cu aplicaţia mobilă, cu scop informal-educaţional, şi de promovare a zonei. Vor fi promovate traseele turistice şi obiectivele turistice existente în GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului prin intermediul materialelor de promovare editate în cadrul proiectului.

Întregul proiect de promovare se desfăşoară cu îndemnul „Ţara Făgăraşului – În inima României, în inima ta!“

Cea mai mare rezervaţie naturală de narcise din Europa

Unul dintre cele mai importante evenimente din regiune în reprezintă Festivalul Narciselor, organizat în vecinătatea vestitei Poiene a Narciselor – care cuprinde un areal de 400 de hectare - şi ajuns la a XIX-ediţie. Am participat şi eu la ediţia din acest an, de pe 12 mai, alături de mai mulţi reprezentanţi ai mass-media şi ai agenţiilor de turism. Evenimentul a reuşit să atragă atât localnici, cât şi mulţi turişti din toată ţara. Am estimat circa 3-4000 de participanţi, doar numărul automobilelor parcate pentru festival fiind de ordinul a câteva sute.

Rezervaţia Naturală Dumbrava Vadului, arie protejată cunoscută mai ales sub denumirea de Poiana Narciselor, este cea mai mare rezervaţie de narcise din Europa. Se întinde pe nu mai puţin de 400 de hectare şi doar aici puteţi vedea, începând cu luna mai, milioane de narcise înflorite.

Ţara Făgăraşului este una dintre regiunile româneşti, alături de Delta Dunării, care poate fi încadrată în ITI (Investiţiile Teritoriale Integrate). În acest sens, autorităţile locale din zonă s-au constituit intr-o asociaţie regională şi fac demersurile necesare, pentru a fi încadrată ca Regiune ITI. Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI) reprezintă un instrument financiar nou pentru perioada de programare 2014-2020, introdus de către Comisia Europeană (CE) pentru a stimula dezvoltarea teritorială integrată.

Alexandra Mihaela Lăzărescu, preşedintele GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului, subliniază că „pentru dezvoltarea turistică a acestei regiuni se simte nevoia implicării tuturor actorilor locali în favoarea schimbării de mentalitate şi a simplificării unor acte normative, precum şi a implementării turismului sustenabil. Dacă ţinem cont de unul dintre principiile LEADER, respectiv abordare „de jos în sus“, putem identifica mai precis «din teren» obstacolele care împiedică dezvoltarea sustenabilă pe care ne-o dorim cu toţii“.

Cetatea Făgăraşului – bijuteria coroanei

Sunt convins că Ţara Făgăraşului poate deveni una dintre cele mai cunoscute şi căutate regiuni turistice ale României. Are un potenţial turistic enorm, iar capacitatea de cazare este dezvoltată, cel puţin la nivelul turismului rural. Regiunea are, în schimb, nevoie de o promovare puternică şi unitară, de un brand precum şi de îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi de creşterea capacităţii de cazare. De asemenea, sunt binevenite cât mai multe evenimente, aşa cum este Festivalul Narciselor. Evenimentele pot avea tematică tradiţională, folclorică, dar şi cavalerească. Ţara Făgăraşului nu trebuie să fie cu nimic mai prejos decât regiunile de turism rural Bran-Moieciu şi Mărginimea Sibiului. De asemenea, Cetatea Făgăraşului – unde a domnit şi Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş – se poate bucura de o notorietate similară Castelului Bran. De altfel, un vitraliu din Sala Tronului reproduce blazonul lui Vlad Dracul, care a fost şi cavaler, membru al Ordinului Dragonului.

Cetatea Făgăraşului, recent restaurată, aflată în centrul municipiului Făgăraş, a fost declarată, de către Huffington Post, drept al doilea castel din lume care merită vizitat, după castelul bavarez Neuschwanstein. Alte cetăţi şi castele din top sunt situate în ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Canada, SUA, Franţa şi Germania.

Alte obiective turistice importante ale Ţării Făgăraşului sunt Poiana Narciselor (Vad – Şercaia), cunoscută şi sub numele de Dumbrava Vadului, Rezervaţia Naturală Holbav, Lacul Bâlea, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Herghelia de la Sâmbăta de Jos, Biserica Evanghelică Luterană din Hălmeag, Muzeul Sătesc Matei Mânea din Copăcel, piramidele de la Şona, Templul Ursitelor – Mănăstirea Rupestră de la Şinca Veche sau Muzeul de Pânze şi Poveşti din Mândra.

Un adevărat punct energetic: mănăstirea rupestră de la Şinca Veche

Ţara Făgăraşului deţine mai multe recorduri şi atracţii turistice. Una dintre ele este vestita mănăstire rupestră de la Şinca Veche, unul dintre cele mai vechi monumente feudale româneşti. Bisericile rupestre de la Şinca Veche mai sunt cunoscute şi cu numele de: templul împlinirii rugăciunii, templul ursitelor, mănăstirea rupestră, peştera mănăstire sau grota. Complexul a devenit o atracţie turistică şi de pelerinaj cunoscută atât în România, cât şi în străinătate. Bisericile rupestre de la Şinca Veche mai sunt cunoscute şi cu numele de: templul împlinirii rugăciunii, templul ursitelor, mănăstirea rupestră, peştera mănăstire sau grota. Potrivit istoricilor, lăcaşul de cult săpat în piatră are o vechime de 7.000 de ani şi se presupune că iniţial a aparţinut aceleiaşi civilizaţii care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor. Însă primele date istorice certe despre biserica rupestră apar după 1700, când lăcaşuririle au fost folosite ca loc de refugiu de către călugării ardeleni ortodocşi pentru a nu trece la catolicism. Complexul rupestru este foarte bine îngrijit şi recomand vizitatorilor Ţării Făgăraşului să nu îl ocolească.

Printre atracţiile zonei se numără şi un altfel de turism cinegetic, bazat pe „bear watching“ - urmărirea controlată a urşilor şi a altor animale sălbatice, precum şi un altfel de turism montan, pe trasee cu grade de dificultate diferite. De asemenea, pe traseele montane, cu diferite grade de dificultate, se poate merge şi cu bicicleta, iar unul dintre proiectele finanţate, prin GAL RTF, din fonduri europene, a pus bazele unui centru de închirieri pentru doritori.