Axa Brâncuşi din Târgu-Jiu, candidată la Oscarul turismului mondial

Poarta Sărutului, opera lui Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu FOTO Adevărul

Oraşul Târgu-Jiu deţine o comoară. Este vorba despre câteva piese monumentale, singurele creaţii artistice brâncuşiene situate în aer liber, ce se întind pe o axă ce străbate oraşul de-a lungul a 1275 de metri: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului.

Primele două sunt situate în Grădina Publică din strada Eroilor, iar cea din urmă este un monument emblematic, realizat din 16 module din fontă alămită, stilizare a stâlpilor de lemn din pridvoarele caselor ţărăneşti gorjene.

Este interesant faptul că acest ansamblu a fost ridicat prin grija Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, condusă de către soţia primului ministru Gheorghe Tătărăscu. Brâncuşi a dedicat această axă eroilor căzuţi în primul război mondial, însoţind-o de cuvintele „nici nu ştiţi ce va las eu vouă...”

Coloana Infinitului

Masa Tăcerii

Este o valoare cu valenţe de patrimoniu al umanităţii, care a îndreptăţit  Asociaţia de Promovare a Turismului Gorj, membră a Federaţiei Asociaţiilor de Promovare din România, şi autorităţile locale de aici, să-şi depună candidatura pentru obţinerea „Mărului de Aur” în 2014, premiu ce se consideră a fi echivalentul Oscarului în turism. Este un premiu de excelenţă acordat în fiecare an unei organizaţii, ţară, oraş sau persoană, pentru recunoaşterea eforturilor speciale în promovarea şi ridicarea nivelului turismului. 

România a mai obţinut trei mere de aur, toate trei acordate în acelaşi an, pentru Zona Ecoturistică Mărginimea Sibiului, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Compania aeriană Blue Air, după ce în urmă cu 34 de ani a fost premiată pentru mănăstirile din Bucovina. În prezent, cu patru trofee din 41, decernate începând din 1971, România se situează pe primul loc, alături de Belgia şi Spania.

De asemenea, trebuie ştiut că Federaţia Internaţionalăƒa Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism – FIJET -  este cea mai veche asociaţie profesională de scriitori şi de jurnalişti de călătorie din lume, care contribuie în mod direct la promovarea istoriei, obiceiurilor, tradiţiilor şi culturii tuturor naţiunilor. FIJET este şi membru afiliat la Organizaţia Mondială a Turismului şi colaborează cu multe alte asociaţii internaţionale, cum ar fi UNESCO, FUAAV, IATA, etc. Din delegaţia prezentă la Târgu-Jiu au făcut parte jurnalişti din Italia, Spania, Estonia, Serbia, Bulgaria, Belgia, Slovacia, Rusia, SUA, Canada, preşedintele Comisiei ,,Golden Apple”, reprezentanţi ai asociaţiilor de promovare din Prahova şi Bucovina şi reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. 

Infotripul a ambiţionat să arate oaspeţilor nu doar splendida axă lăsată moştenire de Brâncuşi, acum candidată la prestigiosul trofeu, ci şi alte obiective turistice din Gorj, judeţ ofertant sub aspectul turismului  religios şi cultural, dovadă fiind monumentele de artă şi arhitectură de o mare valoare artistică, dar în aceeaşi măsură şi sub aspectul traseelor turistice montane şi al perimetrelor de vânătoare şi pescuit.

Chiar la intrarea în judeţ găsim două obiective turistice spectaculoase: Mănăstirea Polovragi, declarată monument istoric, cu o vechime de peste 500 de ani şi Peştera Polovragi aflată în inima munţilor Parâng, despre care legendele spun că l-ar fi adăpostit pe însuşi Zalmoxe, care a stat câţiva ani aici ca sihastru.

Prin judeţul Gorj trece şi şoseaua Transalpina, drum aflat încă în reabilitare, mai vechi decât Transfăgăraşanul. Şi-a păstrat sălbăticia şi farmecul tocmai pentru că vreme de decenii a rămas inaccesibil pentru şoferii şi maşinile obişnuite. 

Târgu-Jiu este şi oraşul Ecaterinei Teodoroiu, eroină niciodată uitată a primului război mondial, în memoria căreia, o ucenică a lui Brâncuşi – Miliţa Pătraşcu- a ridicat un mausoleu deasupra rămăşiţelor ei pământeşti. 

Mănăstirea Tismana reprezintă un alt reper important de istorie religioasă şi nu numai. Istoria îi reţine numele într-o operaţiune importantă desfăşurată în anul 1944, când Banca Naţională ajutată de guvern, Armată, CFR şi Mitropolia Olteniei au organizat o operaţiune secretă de adăpostire a 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. 

Mănăstirea Lainici, din oraşul Bumbeşti Jiu este, de asemenea, un important obiectiv religios şi turistic, a cărui ctitorire este plasată, cu aproximaţie, în a doua jumătate a secolului 17. În această mânăstire a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr, fiind urmărit de turci, împotriva cărora luptase, fapt ce a atras răzbunarea cumplită a acestora. Mănăstirea a fost devastată, călugării alungaţi, iar Maxim monahul, decapitat. 

Oaspeţii prezenţi în infotrip  au fost conduşi şi pe Cheile Sohodolului,  arie naturală protejată ce se desfăşoară pe aproximativ zece kilometri. Este  raiul alpiniştilor din România sau de aiurea cu peste 120 de trasee de escalada sportivă, având grade de dificultate diferite. Zona are specii rare de plante, iar Cheile Sohodolului au forme unice printre care cele mai spectaculoase sunt Nările, Inelul şi  Gârla Vacii. Peştera Popii, aflată la intrarea în Chei, este cel mai vizitat obiectiv, graţie picturilor rupestre cu siluete antropomorfe de culoare neagră, descoperite aici. Puţină lume ştie, dar cadrul natural oferit de Cheile Sohodolului a fost folosit la filmarea scenelor cu Mărgelatul, din „Trandafirul Galben”.

Fără îndoială că centrul de greutate al întregului infotrip de documentare reprezentat de Axa Eroilor din oraşul Târgu Jiu, şi-a aflat deplinătatea în vizitarea casei memoriale a lui Brâncuşi, de la Hobiţa. Vremea a fost splendidă, un soare dulce de toamnă aurie poleia modesta curte şi împrejurimile. Ascultând cu luare-aminte povestea vieţii şi operei lui Brâncuşi, depănată de custodele casei memoriale,  ne-am readus aminte ce datorăm acestui ţăran aproape mitic al culturii româneşti. Arta sa a rafinat în mod genial gândirea şi simţirea acestui popor, pe care le-a sintetizat în recipente unice, în care coexista rădăcinile cele mai adânci cu cele mai rafinate aspecte ale spiritualităţii româneşti. 

Din momentul în care opera sa a început să circule prin lume, arta n-a mai fost aceeaşi, datorându-i lui Brâncuşi densitatea şi eleganţa. Confucius sau Pitagora spuneau că frazele lungi rătăcesc ideea...  Brâncuşi a considerat şi el la fel! Era convins că sculptura poate fi sufocată de detalii şi că doar renunţând la excesul de amănunte care ademenesc ochiul, opera poate căpăta expresie şi nemurire. Spunea mereu că poţi crea oricât de puţin, dar trebuie să creezi profund, să fii permanent în căutarea ideii unice.  Din aceasta nevoie insaţiabilă de a găsi Ideea s-a născut obişnuinţa seriilor. Printre acestea: Ovoidul, Pasărea în Văzduh, Păsări Măiestre, Domnişoara Pogany, etc.  Zecile de exegeze asupra operei lui Brâncuşi ca şi miile de studii şi articole dedicate de-a lungul timpului, i-au stabilit în mod definitiv locul ca artist genial, fiind considerat unul dintre cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor. 

Am notat cu plăcere, ca pe un mare plus, faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Gorj - Ion Călinoiu -  primarul oraşului Târgu-Jiu - Florin Carciumaru - şi prefectul judeţului Gorj - Ion Claudiu Teodorescu -  au fost prezenţe permanente, văzute sau nevăzute, pe toată perioada derulării evenimentului. Implicarea acestora vine din înţelegerea faptului că obţinerea „Mărului de Aur” pentru oraşul lui Brâncuşi ar face să crească oferta de produse turistice pe care ţara noastră le exportă, să creeze şi să sporească interesul turiştilor pentru această zonă, şi să câştigăm un loc de cinste alături de locaţiile UNESCO. De asemenea, felicit cu acest prilej Autoritatea Naţională pentru Turism care a susţinut financiar acest infotrip, care prin anvergură, ţinută şi mod de abordare, se califică drept model de dezvoltare a produselor şi destinaţiilor turistice româneşti. 

Prieteni dragi, dacă nu aţi luat in calcul până acum petrecerea unei vacanţe sau măcar a unui city-break in oraşul Târgu-Jiu sau în imprejurimile acestuia, va invit s-o faceti! Este un centru de iradiere culturală autentică şi de românitate, de la care avem nevoie sa ne mai adăpam din când in când!