Pisa - miracolul Turnului înclinat, loc de pelerinaj pentru milioane de turişti din toate colţurile lumii

Bogat în istorie, oraşul provinciei Toscana se mândreşte cu un obiectiv turistic unic în lume , are atrage anual milioane de turişti din toată lumea.

Prima imagine care îţi vine în cap atunci când spui Pisa este, cu siguranţă, legată de celebrul turn înclinat, prezent pe toate pliantele turistice care te invită să vizitezi Italia. Iar adevărul chiar acesta e: dacă nu ar avea turnul şi fascinanta Piaţă a Miracolelor, cum se numeşte perimetrul în care se află acesta, Pisa ar fi un micuţ şi obişnuit oraş italian de provincie, conturat după tiparele clasice, adică străzi înguste şi pietruite, piaţete, clădiri vechi şi scorojite cu balcoane zgârcite ca suprafaţă, miros de pizza şi paste şi gălăgie multă la terasele unde localnicii sorb liniştiţi dintr-un expresso şi comentează meciurile din Il Calcio.

Cum însă Pisa are câteva obiective unice pe tot mapamondul, oraşul a devenit special şi se bucură anual de cel puţin de douăzeci de ori mai mulţi turişti decât cei 90.000 de locuitori pe care îi are înscrişi în acte. Majoritatea veniţi în excursii de maximum o zi, din oraşe mai mari ale Italiei, unde oferta turistică e mai generoasă.

Turnul e înclinat din cauza solului

În Pisa, toate drumurile duc spre La Torre Pendente, turnul înclinat şi emblema oraşului,  o construcţie excepţională şi, de ce nu, bizară, în contextul în care arhitectura italiană era considerată perfecţionistă încă din cele mai vechi timpuri. Istoria lui este fascinantă şi merită amintită, deşi nu sunt convins că măcar jumătate dintre cei care ajung la faţa locului s-au interesat de ea.

În 1173, liderii Republicii Pisa, la vremea aceea,, cea mai frumoasă republică maritimă a Italiei, au cerut construirea Turnului, punând temelia acestuia. Evident, acesta se dorea a fi drept, însă atunci când au ajuns la al treilea nivel, constructorii şi-au dat seama că el se scufunda către partea de sud, inclinandu-se uşor din cauza solului nisipos pe care a fost construit.

Cum, în urmă cu aproape un mileniu, tehnologia construcţiilor era limitată la nivelul de dezvoltare al perioadei respective, soluţiile de redresare s-au dovedit ineficiente. Şi astfel, el a rămas aşa, dar vizibil înclinat timp de aproape 100 de ani, până când s-a decis să se încerce terminarea lui. Finalizare a avut loc târziu, în 1372, astfel că întreaga construcţie a durat 199 de ani.

În 1990 s-a constatat că unghiul de înclinare era în creştere, preconizându-se că turnul s-ar răsturna în următorii zece ani. Atunci el a fost închis şi inclus într-un program costisitor de restaurare, fiind redeschis abia în 2001, după ce gradul de înclinare a fost redus de la 5,5 grade la aproximativ 3,99 grade. În interiorul lui s-a instalat un inel mare de fier care practic îl susţine, iar experţii spun că Turnul nu se mai înclină. Accesul în interior, până pe platformă, este permis pentru 18 euro, dar sincer a doua oară nu aş mai da banii aceştia pe bilet, chiar dacă de sus se vede şi oraşul dar şi Piaţa Miracolelor, cu Catedrala cu Baptisteriul în toată splendoarea lor.

300 de scări pe 8 nivele

Majoritatea turiştilor cred, şi subscriu la asta, că La Torre Pendente este mult mai spectaculos din afară şi cei care nu urcă nu trebuie să aibă vreun regret pentru că o panoramă asupra locului poţi avea din multe alte poziţii. Dacă totuşi vrei să o faci, ţine cont că ai de urcat aproape 300 de scări (56 metri pe 8 nivele) circulare, destul de înguste, care-ţi pot da mici ameţeli, posibil şi pentru că, pe parcurs, nu te poţi opri, deoarece nu ai unde să tragi pe dreapta. Tururi ghidate se fac cam o dată pe oră, iar biletele se pot cumpăra şi online. Trebuie să ştiţi că în turn nu este permis accesul cu niciun fel de bagaj şi inclusiv geanta de mână se lasă în nişte seifuri speciale. Copiii care nu au împlinit 18 ani trebuie să fie însoţiţi de către un adult, cei sub 8 ani nu au acces.

Cumva inutil de spus este faptul că afară toată lumea caută unghiul perfect pentru o poză de colecţie, fie sprijind Turnul, fie ţinând picioarele pe el sau îmbrăţişându-l. Veţi găsi în piaţă “specialişti”, instruiţi în ani de zile, care vă vor arăta cum să staţi pentru a dinamita facebookul sau instagramul cu un instantaneu de mii de likeuri.

Catedrala Santa Maria Assunta rivalizează cu Turnul

Turnul din Pisa este piesa de rezistenţă din Piaţa Miracolelor, pentru faptul că o astfel de construcţie este unică în lume, dar tabloul este incomplet fără Catedrala Santa Maria Assunta, Baptiseria şi Campo Santo, aflate îmediat în vecinătate. Nu puţini sunt cei care pretind că, din punct de vedere al spectaculozităţii, catedrala Santa Maria Assunta (Domul din Pisa), rivalizează cu Turnul.

Lăcaşul de cult este o bazilică romană de marmură albă, începută în 1063 şi inaugurată în 1118. Are un interior impozant, cu mozaicurile lucrate în secolele XIII-XIV, iar  pe porţile masive de bronz ale Porta di San Ranieri se pot admira scene din viata lui Iisus si a Fecioarei Maria. Amvonul, construit de arhitectul Giovanni Pisano, timp de nouă ani (1302-1311), un balconaş caracteristic interioarelor bisericilor romano-catolice şi protestante, de unde se rostesc predicile religioase, este şi el o piesă de artă în adevăratul sens al cuvantului.

Catedrala a fost distrusă în timpul unui incendiu devastator din sec al XVI-lea în care s-au pierdut foarte multe opere de valoare şi a fost restaurată de mai multe ori. Astăzi, el adăposteşte opere de artă, din mai multe epoci, dar cele mai multe sunt copii, întrucât originalele se află la Muzeul Domului care se află în apropiere. Acesta (Museo dell'Opera del Duomo) e unul dintre cele mai dichisite muzee din toată provincia Toscana şi găzduieşte o trezorerie considerabilă, incluzând capodopere de argintărie, broderie, sculpturi şi picturi. Ca bonus pentru vizitatori, muzeul oferă o vedere superbă asupra Turnului de la ferestrele situate la etajul al doilea.

Baptiseria Sfântului Ion, dedicate botezurilor

Baptiseria din Pisa completează complexul religios din Piaţa Miracolelor. Conceptul de baptiserie se regăseşte la catolici şi este o construcţie de sine stătătoare, ridicată lângă biserică în care se fac botezurile. Battistero di San Giovanni (Baptisteriul Sfântului Ion) e o clădirea circulară cu un interior minimalist, dar acolo se află două obiecte de artă importante: Amvonul cu scene sculptate care descriu viaţa lui Hristos şi Cristelniţa de botez, în centrul căreia este o statuie a Sf Ioan Botezătorul, căruia îi şi este dedicat Baptisteriul. Baptiseriul are o acustică perfectă şi se spune că poţi auzi cântecele corului de la kilometri distanţă. Campo Santo sau Câmpul Sacru închide patrulaterul capodoperelor arhitecturale din Piaţă. E o mănăstire dreptunghiulară mare, dar în acelaşi timp şi cimitirul monumental din Pisa, despre care se spune că ar fi fost construit din pământ sfânt adus de pe Golgota.

Palatul Cavalerilor e decorat cu sgraffito

A doua piaţă importantă din Pisa este Piazza dei Cavalieri (Piaţa Cavalerilor), garnisită de clădiri impresionante, aşezate circular, cu nişte faţade frumos decorate. Palazzo dei Cavalieri (Palatul Cavalerilor), e clădirea principală şi acolo se află corpul principal al Şcolii Normale Superioare din Pisa, o instituţie de învăţământ fondată de Napoleon.

Palatul are o imagine specială, deoarece este decorat cu sgraffito. Acesta este o tehnică de decor tradiţională, folosită mult în perioada Renaşterii. Ea presupunea ca, după ce straturile de mortar sunt aşezate pe pereţii exteriori, artistul să contureze desenele prin zgârierea straturilor pentru fiecare element al desenului. Denumirea tehnicii vine de la “sgraffia”=a zgâria in limba italiana.

În colţul opus al Pieţei Cavalerilor se află Palazzo dell’Orologio (Palatul Orologiului), unde se află sediul bibliotecii Universităţii din Pisa. Trebuie precizat că Pisa adăposteşte trei dintre cele mai importante Universităţi ale Italiei şi multe clădiri din această piaţă aparţin acesteia.

Contraste în restul oraşului

Una peste alta, Pisa nu ar fi un oraş wow, dacă nu ar avea aceste obiective, ce sunt cu adevărat fascinante. Activitatea din afara complexul monumental din Piaţa Miracolelor se desfăşoară într-un alt ritm şi nu are nimic în comun cu locul în care fiecare turiştii se înghesuie în orice moment al zilei. Oraşul este străbătut de râul Arno, care împarte Pisa în două jumătăţi, Tramontana- la nord şi Mezzogiorno- la sud şi are două străzi principale, pietonale, Corso Italia şi Borgo Streto, unde se poate face shopping. Când ieşi din Piaţa Miracolelor zici că intri în altă lume şi poţi să uiţi că Italia e patria modei şi a bunului gust, care s-a născut aici în timpuri demult apuse. 

De ce uiţi? Pentru că dai într-un fel de bâlci, în care comercianţi din toate rasele pământului încearcă să-ţi vândă, chiar şi pentru un euro, tot felul de fake-uri. Unii chiar agresiv. Clişeul e contrastant cu istoria unui loc în care s-a născut renascentismul, revoluţia care a schimbat societatea feudală a Evului Mediu, împingând-o către Epoca modernă, când a avut loc adevărata explozie în cele multe domenii. Ce-i drept, de la acele vremuri au trecut mai bine de 500 de ani, iar acum Italia pare pătrunsă adânc în era imigranţilor din Asia şi Africa, plecaţi din locurile natale în speranţa unei vieţi mai bune.

Toate construcţiile medievale din Piaţa Miracolelor fac parte din patrimoniul UNESCO încă din 1986

Există şi atracţii mai puţin cunoscute

Dincolo de atracţiile celebre ale Campo dei Miracoli, Pisa oferă o serie de atracţii mai puţin cunoscute. Fosta mănăstire benedictină din San Matteo găzduieşte acum Muzeul Naţional din Pisa, cu sculpturi şi poze ale şcolilor toscane din secolele XII-XV. Apoi, biserica Santa Maria della Spina, pe malul stâng al râului Arno, este probabil cea mai cunoscută dintre bisericile mai mici din Pisa şi, cu siguranţă, una dintre cele mai frumoase din oraş. Ceva mai departe de centrul oraşului Pisei, pe drumul spre portul său marin, se află bazilica Romanica din San Piero şi Grado din secolul al X-lea, construită pe locul unde se crede că Sf. Petru a intrat în Peninsulă în anul 44 d.Hr.

Aproape de Cinque Terre şi Florenţa

Pisa nu are ieşire direct la mare, însă acesta nu este un impediment, deoarece Viareggio este la numai 15 minute spre nord, iar dincolo de acesta este Forte dei Marmi, de-a lungul unei coaste cu unele dintre cele mai bune plaje din Italia. Celebra şi spectaculoasa Cinque Terre, cu ale ei cinci sate cocoţate pe stânci ce par gata să se prăbuşească în mare, se află puţin mai la nord, în Liguria. Iar pentru a ajunge la Florenţa, un oraş mult mai mare, nu e nevoie decât de o oră de călătorie cu trenul.

Oraşul în care s-a născut Galileo Galilei

Din România se ajunge uşor la Pisa. Sunt zboruri Wizz Air din Bucureşti, marţea şi sâmbăta, la preţuri care pornesc de la 159 lei, per segment. Drumul durează în jur de două ore.

Transferul de la aeroportul Galileo Galilei la gara din Pisa se face în 10 minute cu Pismover, un tren modern, de fapt nişte vagoane fără conductor, care merge pe o linie specială.

Agenţiile turistice recomandă două trasee turistice, galben şi mov, încep de la gară, din Piazza Stazione şi ajung în punctele importante ale oraşului, terminându-se la Piaţa Miracolelor. Se poate face abstracţie de acestea, pentru că oricum toate drumurile duc acolo.

Aproape de Piaţa Cavalerilor este Grădina Botanică din Pisa, despre care se spune că ar fi cea mai veche grădină botanică din Europa.

În Pisa s-a născut Galileo Galilei (1564-1642 -foto sus), matematician, astronom, fizician şi filozof, socotit părintele ştiinţelor moderne, autor al celebrei expresii ”Şi totuşi, se mişcă”, rostită în 1633, când Inchiziţia l-a acuzat şi judecat de erezie pentru că descoperise faptul că Pământul nu se află în centrul Universului, ci se învârte în jurul Soarelui. Procesul lui Galileo Galilei a fost una dintre cele mai grave erori judiciare din istoria Bisericii Catolice.

La Pisa a antrenat în 1990-1991 Mircea Lucescu, acela fiind primul contract din străinătate al tehnicianului român, care avea să scrie istorie în următoarele trei decenii. Echipa este  acum în liga secundă şi are în componenţă un român, Marius Marin, international de tineret.

Unul dintre cei mai importanţi fotbalişti italieni, Giorgio Chiellini, este născut la Pisa, dar nu a jucat niciodată pentru echipa locală. Tot din oraş este jucătoarea de tenis Camila Giorgi, una dintre cele mai frumoase din circuitul WTA.