Alba: Anamaria Gligor, mugur de tezaur

În vârstă de doar 8 ani, Anamaria a încântat cu vocea sa sute de spectatori. Elevă în clasa a doua a Şcolii „Mihai Eminescu“ din Alba Iulia, urmează cursurile de canto muzică populară la clasa profesoarei Leontina Fărcaş, la Şcoala de Arte şi Meşteşuguri din cadrul Centrului cultural „Augustin Bena“.

Profil
Născută la: 18 septembrie 2002, Alba Iulia
Studii: elevă în clasa a II-a a Şcolii „Mihai Eminescu“ Alba Iulia
Familie: un frate de 2 ani

Anamaria Gligor, fiică a Munţilor Apuseni, cântă frumuseţile zonei natale, comuna Bista. Elevă în clasa a doua a Şcolii „Mihai Eminescu“ din Alba Iulia, urmează şi cursurile de canto muzică populară la clasa profesoarei Leontina Fărcaş, la Şcoala de Arte şi Meşteşuguri din cadrul Centrului cultural „Augustin Bena“.

Aplauze la scenă deschisă

„Am început să cânt pe la vârsta de trei ani şi jumătate. Cred că e moştenire de familie, din partea străbunicilor. Prima dată am cântat în faţa publicului la botezul fratelui meu“, povesteşte Anamaria Gligor. Părinţii au decis să urmeze cursurile unei şcoli din Alba Iulia. Talentul ei muzical a fost descoperit de învăţătoarea Aurica Petric.

„La ora de muzică, doamna învăţătoare a observat că am înclinaţii artistice şi m-a îndrumat spre cursurile de muzică populară. Prima dată când am fost la doamna Leontina Fărcaş am avut foarte multe emoţii. După câteva minute mi-am dat seama că totul o să fie bine şi o să învăţ să cânt de-abinelea“, a spus eleva.

De doi ani Anamaria este unul din „Mugurii de tezaur“ pregăţiţi de Leontina Fărcaş. La spectacolele la care participă interpretează „Ţarina de la Bistra“, „Pe sub munte, pe sub deal“, „Zi-i bade cu fluiera“, „Copilul şi mama“. Împreună cu membrii de la Centrul cultural „Augustin Bena“ a participat la o serie de spectacole organizate atât în judeţ cât şi la Timişoara sau Târgu-Jiu.

Anamaria Gligor, alături de profesoara şi interpreta de muzică populară, Leontina Fărcaş.

„Cel mai mult mi-a plăcut la concertul de colinde, dar şi la festivalul «Strugurele de Aur». Eram pe scenă, în timpul spectacolului şi i-am spus Mărioarei Murărescu că este ziua mea. Am fost aplaudată de toată lumea“, povesteşte Anamaria.

Are port bistrean vechi de 100 de ani

În timpul spectacolelor îmbracă portul tradiţional specific zonei Bistra. „E vechi de 100 de ani. L-am primit cadou. Are ie cusută cu model roşu, poale, cătrinţă pe spate, şorţ în faţă. În picioare am opinci şi ciorapi de lână. Pe umăr am o straiţă ţesută“, spune mica interpretă de muzică populară.

„Este un copil cu foarte mult bun simţ, care nu trebuie dojenit, pune la suflet orice. Este prietenoasă, inteligentă. Anamaria are un talent înăscut şi cred că va ajunge să cânte pe scenă, indiferent de meseria pe care o va îmbrăţişa. Îşi va purta cu sfinţenie costumul popular pentru că vine din Ţara Moţilor, o zonă încărcată cu tradiţie. Îmi place când spune cu nădejde, încredere şi accent ardelenesc  «Io’s fata primarului!»“, a precizat Leontina Fărcaş.

Anamaria (foto stânga), în port bistrean.

Faci şi dansuri populare?
A.G.: „De trei ani de zile mă pregătesc cu profesoara Maria Brudan. Trebuia să ştiu şi să dansez, pe lângă cântat. Ştiu să joc Crihalma, Banatul, Ţarina, Mărgăul, Purtata de pe câmpie“.

Cum împaci pasiunea pentru cântat cu şcoala?
A.G.: „Foarte bine. Am terminat acest semestru doar cu mediii de «Foarte Bine», calificativul echivalent notei 10. Îmi plac toate materiile, dar prefer ora de română, de muzică şi de religie. Când o să fiu mare, vreau să mă fac doctoriţă. Am acasă enciclopedii, ştiu pe de rost părţile corpului uman, inclusiv părţile interne. Mi-ar plăcea să mă fac şi avocat sau să ajung director. Aş avea multe de făcut, nu m-aş plictisi“.

Ce-i place: „Îmi place să mă joc cu fratele meu Ciprian, care are doi ani. Îl învăţ de pe acum să danseze şi să cânte. Îmi place mult la mine la Bistra pentru că pot să ies afară când vreau, pot să admir priveliştea din vale. Eu stau în locul numit «În Dealul Muntelui». Îmi place să mănânc vărzar, sarmale, iar preferatele mele sunt plăcintele cu brânză“.

Ce nu-i place: „Nu îmi plac prăjiturile de cofetărie, mi se pare că sunt seci. Nu-mi plac copiii care mint şi care vorbesc urât“.