DOCUMENT Împărţirea hotarelor unei comune din Alba în urmă cu 163 de ani. Bornele topografice erau cruci de piatră, ridicături de pământ şi stânci

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Documentul scris în limba română, datat 28 aprilie 1851, ne ajută să reconstituim hotarele de acum 163 de ani ale  satului Cetea din judeţul Alba. Informaţiile au permis şi conturarea unei hărţi electronice  a localităţii care la acea vreme era comună şi avea şapte sate.

Datele au fost consemnate cu ocazia conscrierii graniţelor comunei  Cetea, în 28 aprilie 1851. Pe post de topografi ai vremii au fost 49 de persoane, care reprezentau toate localităţile implicate : Cetea,  Galda de Sus, Întregalde, Geoagiul Alpin (actualmente Dealul Geoagiului), Geoagiul de Sus, Stremţ şi Benic, cu care se învecina prin tradiţie.

Bornele de care s-au folosit topografii vremii au fost: ridicături de pământ,  cruci de piatră şi lemn, izvoare. Semnele de hotar erau cunoscute în limbajul locului ca mete şi holumbi.

Redăm în transcriere mai apropiată de vorbirea actuală s o parte din textul documentului care face referire la hotarul Cetei cu Galda de Sus.  „Satul Cetea se mărgineşte cu ţinutul comunităţilor Galda de Sus, Întregalde, Geoagiul Alpin (Havasgyogy), Geoagiul de Sus, Stremţ şi Benic.

Hotarul începe cu Galda de Sus, din locurile arătoare ale Gălzii de Sus şi Cetei, din numitul loc Ţifa (”Czifa”) Galdei [popular, în zonă, Ţâfa Galdei], din Hulmul care stă lîngă Calea care merge către pădure, spre miazănoapte peste 300 de stânjeni, în graniţă oablă[1] mergând se află holumb nou acum ridicat lângă Calea pădurii şi Capul pământului lui Bancsa Nicolae şi înspre Galda de Sus pământ nelucrat cu spini. Lăsând Calea pădurii, spre dreapta, [graniţa] trage puţin spre asfinţit, peste Calea care merge de la Galda la Cetea, peste 150 stânjeni, în Capul Pământului arător al Neacşii şi între [acesta şi cel al lui] Bancea Nicolae se afla meta, o piatră în pământ stătătoare. De la Piatra Neacşii înainte luând în graniţă oablă peste 200 de stânjeni înainte spre miazănoapte, spre Dealul Galdei, pe lângă locul de păşune de vite al Gălzii de Sus şi pe lângă locurile arătoare de la Cetea se află meta, în locul numit Blidul Găldeanului, piatră stătătoare, în care este o scobitură mică, unde vine Capul Pământului lui Dărămuş Petru, cel arător, iar dispre Galda de Sus locul de păşune de vite. 

De la meta Blidul Găldeanului înainte tot spre miazănoapte, peste 75 de stânjeni până în Vârful Poniţii se află

 holumb vechi, o piatră îngropată, împrejului lui se află spini şi tufe mărunte de gorun. Din Vârful Poniţii înainte tot spre miazănoapte, peste 175 de  stânjeni în graniţă oablă mergând, până în Vârful Boianului, se află holumb vechi cu pământ ridicat şi cu piatră, împrejul holumbului se află tufe mărunte. Mergând înainte peste 250 de stânjeni în graniţă oablă, spre miazănoapte, printre locurile de arătură ale Gălzii de Sus şi Cetei, se află meta Piatra Catzinului, mare, stătătoare. Din Piatra Catzinului înainte peste 174 stânjeni mergând tot spre miazănoapte, până în Gruiul lui Avram, se află holumb nou acum ridicat.// Împrejurul holumbului sunt spini şi tufe mărunte. De la Gruiul lui Avram peste 225 stânjeni, mergând printre semănături, spre miazănoapte, unde se întâlneşte Calea dinspre Gălzi cu Drumul Cetii, la Crucea lui Sântion se află meta între căi, piatră oablă, stătătoare... Din Uşa Gorunului, peste 760 stânjeni înainte, mergând spre asfinţit, pe lângă Pădurea cea slobodă de la Galda şi pe lângă Râturile de cositură de la Cetea se află meta Gruiul Mijlociului, loc pietros, unde se întâneşte hotarul Cetii cu cel de la Întregalde şi al Gălzii de Sus”, notau topografii locului în 1851.

Documentul ne oferă însemnări exacte şi cânf vine vorba de  hotarele pe care le avea Cetea cu Geoagiul Alpin (actualmente Dealul Geoagiului), Geoagiul de Sus, Stremţ şi Benic. „...De aici mergând tot pe Apa Gâlceriului, în sus spre miazănoapte peste 550 stânjeni, tot în graniţă oablă, până în numitul loc În Honca Mare la Răsărituri, unde se află meta Crucea tăiată într-un arbore de fag şi holumb vechi ridicat cu pământ şi piatră. Şi se întâlneşte graniţa Cetii cu Geogiul Alpin“.

„...De la meta aceasta, de la Izvorul Butei, înainte peste 430 stânjeni, mergând tot pe curgerea apei Văii Cetii, se află meta în numitul loc În Capul Pârâului Beldeanului (grafiat „Belgjanului”), unde se întâlneşte cu Valea Cetii, o Cruce tăiată în arbore de fag, în capul râtului lui Nicolae Simion de la Cetea. Aici se întâlneşte graniţa Cetii cu Geoagiul de Sus şi se desparte de Geoagiul Alpin (Havasgyogy)”.

Documentul, datat 28 aprilie 1851, apare în lucrarea  „CETEA de ieri şi de azi-Secvenţe istorice şi etno-culturale“, realizată de Cristian Florin Bota şi Gabriela Mircea, care  va fi lansată în 2 martie 2014.

În baza datelor culese la 1851, a fost realizată acum o hartă digitală, scara 1: 40.000. Satul Cetea, acum parte componentă a comunei Galda de Jos, este atestat documentar acum 677 de ani.(Articol scris de NICU NEAG)

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite