Castelul de la Sâncrai, bijuteria din centrul Transilvaniei. În urmă cu 200 de ani, aici se ţineau baluri fastuoase

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La aproximativ 30 de kilometri de Alba Iulia, pe un mic deal de lângă malul Mureşului, se află un castel de poveste. Restaurat, castelul de la Sâncrai se prezintă acum în toată splendoarea sa, ca în urmă cu 200 de ani, când a fost construit. Petrecerile fastuoase de altădată au fost înlocuite cu evenimente culturale moderne.

În localitatea Sâncrai, parte componentă a municipiului Aiud, pe strada Andrei Mureşanu, nr. 100, în apropierea râului Mureş, se regăseşte un castel impresionant, o adevărată bijuterie arhitecturală. Clădirea a avut parte de modificări de-a lungul timpului, iar în perioada 1947-2005, a avut destinaţia de centru pentru asistenţă socială a copiilor cu dizabilităţi. Din 1997 şi până în 2011, când au început lucrările de restaurare, clădirea a fost abandonată. Construcţia se întinde pe o suprafaţă de 781 de metri pătraţi şi are un teren de câteva hectare care permite chiar organizarea unor festivaluri cu mii de participanţi. De pe terasa nordică a clădirii, se pot admira lunca Mureşului, Aiudul, dar şi culmile spectaculoase ale Munţilor Trascău. 

RECONDIŢIONAT CU FONDURI EUROPENE

Povestea actuală a castelului de la Sâncrai, localitate situată la 30 de kilometri de Alba Iulia, a început în anul 2011, când Consiliul Judeţean Alba a câştigat o finanţare europeană pentru un proiect de economie socială în domeniul horticulturii, mai exact pentru cultivarea trandafirilor. Pentru că structura de economie socială avea nevoie nu numai de teren pentru cultivarea trandafirilor, dar şi de un sediu, acesta a fost ales într-una dintre aripile dărăpănate ale vechiului castel Sâncrai. Prin proiect a fost amenajat un spaţiu de 84 de metri pătraţi şi s-au executat lucrări la acoperişul clădrii. Acesta a fost primul pas care a arătat şi celor mai sceptici că imobilul merită şi poate fi restaurat. A urmat o decizie a consilierilor judeţeni pentru finanţarea lucrărilor de restaurare a întregului castel. 

În total, restaurarea a costat 4,2 milioane de lei, din care 75% au fost fonduri ale Consiliului Judeţean, iar restul

image

fonduri europene. Ce a ieşit este o bijuterie arhitecturală în care funcţionează, în prezent, Centrul cultural „Castel Sâncrai“ şi Asociaţia Rosea, continuatoarea proiectului iniţial. „Prin valoarea arhitecturală a clădirii, precum şi calitatea lucrărilor de reabilitare şi restaurare, acest imobil este foarte potrivit pentru organizarea de evenimente culturale cu rol educativ sau de divertisment, cum ar fi festivaluri, concursuri, seminarii, expoziţii temporare sau permanente, activităţi de promovare a turismului cultural. Deja în spaţiile castelului au avut loc astfel de evenimente cum ar fi concursul producătorilor locali de vinuri şi un moment din cadrul festivalului internaţional de teatru «Poveşti», pe care îl organizăm în fiecare an“, a explicat Dan Popescu, directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean, care a coordonat proiectul de restaurare.

AU PĂSTRAT ELEMENTELE AUTENTICE

Restaurarea şi refuncţionalizarea castelului s-au făcut cu ajutorul unor experţi în patrimoniu, care au acordat o atenţie aparte elementelor care dau autenticitate şi care au supravieţuit „vijeliilor istorice“. Au fost puse în valoare detaliile care s-au păstrat neatinse de-a lungul vremurilor şi s-au deschis spre utilizare publică noi spaţii, înainte nefuncţionale, precum mansarda, devenită astăzi zonă expoziţională. 

Un asemenea detaliu original din arhitectura castelului s-a păstrat pe scara care duce în turnul octogonal. Aceasta are un parapet din fier forjat cu un desen floral extrem de elaborat şi decorativ, autentic şi reprezentativ pentru stilul Art Nouveau. Acest element se regăseşte în sigla noului Centru Cultural Castel Sâncrai, un simbol care pune în valoare tradiţia locală şi promovează un viitor dedicat eleganţei, culturii şi excelenţei. Pe terasa turnului, aflată la peste 20 de metri înălţime, au fost păstrate elemente şi obiecte vechi, cum ar fi o măsuţă şi câteva scaune din fier. Aici se poate servi o cafea sau un ceai în timp ce se poate admira peisajul deosebit de o parte şi de alta a râului Mureş.

castel sancrai alba

Castelul Sâncrai. Vedere de arhivă

Demisolul clădirii este caracterizat de o atmosferă caldă şi intimă, fiind ideal pentru evenimente precum degustările de vin. Decorul de cărămidă naturală, datând din prima etapă de construcţie a castelului, contribuie la succesul fiecărui eveniment. Spaţiul dispune de o bucătărie care va fi complet utilată pentru a oferi toate condiţiile necesare unor evenimente complexe. Parterul, cu încăperile sale elegante, poate găzdui concerte, recitaluri, expoziţii de artă sau conferinţe, cu toată logistica necesară, de la instalaţii electrice complet noi până la accesul la internet. Mansarda este un spaţiu al expoziţiilor, cu sistem profesionist de lumini şi o ambianţă care pune în valoare lucrările expuse, fie că vorbim despre expoziţii de tablouri sau de fotografie. Domeniul castelului este în curs de amenajare pentru a putea găzdui evenimente în aer liber de amploare, cu o capacitate între 2.000 şi 5.000 de persoane.

A GĂZDUIT BALURI ŞI PETRECERI FASTUOASE

Construcţia castelului Sâncrai a început în primii ani ai secolului al XIX-lea, în stil renascentist, dar extinderile ulterioare au adus elemente baroce şi neoclasice. Documentele istorice indică finalizarea lucrărilor în anul 1805. A fost, succesiv, proprietatea familiilor nobiliare Kemeny şi Banffy din Transilvania. Aici se ţineau baluri fastuoase, unde domni şi domniţe veneau să danseze şi era o atmosferă boemă. 

castel sancrai alba

Eveniment la parterului castelului. Foto: castelsancrai.ro

Unii dintre localnicii din Sâncrai au auzit, din tată în fiu, de petrecerile fastuoase organizate de nobilime aici. „Veneau cu trăsurile la castel invitaţi, probabil, pentru recepţie. Orice nobil avea o sală unde dădea petreceri de sărbători, prezentări de domnişoare şi domnişori, că să se cunoască şi să îşi facă familii“, afirmă localnicul Valeriu Poian. Un alt locuitor al satului a aflat de la bunicii săi despre opulenţa primilor proprietari ai castelului: „Tot satul era în sărbătoare când era petrecere la castel. De pe urma activităţilor de la castel trăiau mulţi oameni de aici. Se organizau şi vânători cu invitaţi care mai de care mai vestiţi“. „Castelul este construit pe un plan după model renascentist, simetric perfect faţă de axa de acces, iar faţadele castelului denotă stilul baroc târziu, amestecat cu elemente de Art Nouveau şi clasicism eclectic. Întreaga alură a castelului este eclectică prin abundenţa decoraţiei şi eterogenitatea volumelor ce diferă ca formă, dimensiuni, poziţie şi importanţă“, arată proiectul de restaurare. ;

Satul Rimetea, pe lista UNESCO

În apropierea castelului de la Sâncrai mai pot fi vizitate câteva obiective turistice spectaculoase. Este vorba, în primul rând, de Valea Aiudului, cu Cheile Vălişoarei, Cetatea de la Colţeşti şi satul Rimetea. Accesul spre această zonă mirifică se face din DN1, din centrul oraşului Aiud.  Comuna Rimetea este situată într-un cadru natural spectaculos, la poalele masivului Colţii Trascăului-Piatra Secuiului. La Rimetea parcă te întorci în timp, cu cel puţin 100 de ani. Natura pare neatinsă de mâna omului, iar zonele cu case sunt extrem de pitoreşti: casele sunt zugravite toate în alb cu ferestre verzi, aşa cum au fost construite la începutul secolului trecut. O stare de lucruri care a determinat Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice să desemneze oficial comuna Rimetea drept „zonă arhitecturală şi urbană protejată“ şi să propună înscrierea satului pe lista UNESCO. 

image

DRUMEŢIE CU PEISAJ GARANTAT

Comuna este locuită în proporţie de peste 80% de maghiari, urmaşi ai foştilor mineri care lucrau la extracţia minereului de fier. Turiştii mai curajoşi pot escalada cei 1.128 de metri ai Pietrei Secuiului. Se ajunge sus după un drum de aproximativ două ore. Efortul merită pentru că priveliştea Munţilor Trascău este încântătoare. Forma masivului face ca în anumite perioade ale verii, soarele să răsară de două ori la Rimetea.  Un alt obiectiv de vizitat în zonă este Cetatea Colţeşti, situată la vest de satul cu acelaşi nume şi la aproximativ 4 kilometri sud-vest de comuna Rimetea. A fost construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay din Trascău, ca cetate locuibilă şi pentru refugiu în cazul în care satul era atacat. Poate fi vizitată în orice anotimp. Azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei şi cele două turnuri laterale. Mai jos de Colţeşti sunt Cheile Vălişoarei, cu pereţi de sute de metri care îţi taie răsuflarea. În comuna Rimetea sunt zeci de pensiuni cu preţuri pentru toate buzunarele.

PE SCURT, DESPRE ALBA CAROLINA

Tot relativ aproape de Aiud şi de Castelul de la Sâncrai se află Cetatea Alba Iulia. Distanţa este de circa 30 de kilometri, dar efortul de a vedea cea mai mare şi mai bine restaurată cetate din România merită din plin. Cetatea din Alba Iulia este cea mai mare şi valoroasă fortificaţie bastionară din sud-estul Europei şi s-a construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Proiectul după care a fost ridicată aparţine în cea mai mare parte inginerului militar Giovani Morando Visconti.  Perimetrul zidurilor depăşeşte 10-12 kilometri, iar pentru lucrări, în faza cea mai extinsă au fost utilizaţi între 4.000 şi 10.000 deiobagi, în serii de câte două săptămâni, aduşi cu forţa din comitatele şi scaunele Transilvaniei. 

cetatea alba carolina

Dintre cele şapte porţi ale Cetăţii, cea mai impresionantă ca dimensiuni şi oranamentaţie este poarta a treia, poarta triumfală de intrare numită Poarta Carolina Superioară. În cetate se află Muzeul şi Sala Unirii, Catedrala Ortodoxă şi cea Romano-Catolică, un muzeu nou, denumit Principia, care oferă o imagine asupra a ceea ce a însemnat Castrul Roman, unde era cazată Legiunea a XIII-a Gemina.  De vizitat sunt şi şanţurile Cetăţii, unde se poate face o plimbare relaxantă cu bicicleta, dar şi Traseul celor Trei Fortificaţii. Forma Cetăţii seamănă cu o stea cu şapte colţuri, unde se află tot atâtea bastioane. Valoarea totală a investiţiilor în proiectele de restaurare a Cetăţii se ridică la aproape 70 de milioane de euro. Existenţa acestui obiectiv turistic în inima oraşului a fost şi motivul pentru care Alba Iulia s-a înscris în competiţia pentru Capitală Culturală Europeană 2021. ;

APLICAŢIA „VISIT ALBA IULIA“

Pentru turişti, municipalitatea a dezvoltat aplicaţia de mobil „Visit Alba Iulia“, disponibilă pe telefoane şi tablete Android şi iOS, un instrument util pentru indentificarea punctelor de interes dar şi de orientare prin GPS. De asemenea, aplicaţia poate fi accesată şi din cele două infochioşcuri aflate la Sala Unirii şi Muzeul Principia. 

Cum ajungem la Sâncrai

La castelul din Sâncrai se ajunge pe E81 până în localitatea Aiud. De aici, turiştii trebuie să se îndrepte pe DJ 107E până în Ciumbrud, de unde apoi se face dreapta pe DJ 142L Ciumbrud–Zărieş, până în localitatea Sâncrai. Se poate ajunge la Sâncrai şi prin comuna Rădeşti, dar traversarea Mureşului se poate face doar pe un pod de lemn. Deocamdată, Centrul Cultural Castel Sâncrai poate fi vizitat doar cu prilejul evenimentelor organizate aici. Momentan, nu există posibilitatea de a se organiza vizite sau tururi separate, dar pe viitor se preconizează includerea frumoasei clădiri în circuite turistice judeţene şi naţionale. 

Mai puteţi citi:

FOTO Comorile Palatului Princiar din Cetatea Alba Iulia. Cercetări arheologice pentru un proiect de restaurare de 20 milioane de euro

 

Palatul din Alba Iulia care l-a găzduit pe Mihai Viteazul în 1600 va fi transformat într-un centru cultural-administrativ

Statuile de 1 milion de euro amplasate în Cetatea Alba Iulia, furate pe bucăţi

FOTO VIDEO Cetatea Alba Carolina, redeschisă în toată splendoarea după cel mai mare proiect de restaurare din România

Primăria Alba Iulia a recepţionat 3 obiective din Cetate: muzeul Principia, drumul roman şi zidul medieval. Lucrările au costat peste 16 milioane lei

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite