Ce s-a ales de uriaşul combinat de prelucrarea lemnului de la Sebeş. Cândva era fala industriei de profil

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Scheletul fostei fabrici Mobis Sebeş. FOTO sebesinfo.ro
Scheletul fostei fabrici Mobis Sebeş. FOTO sebesinfo.ro

La Sebeş, pe vremea comunismului şi câţiva ani după Revoluţie, a funcţionat unul dintre cele mai mari combinate de prelucrare a lemnului din România. Jumătate din fosta IPL Sebeş este acum parte a companiei Kronospan, în timp ce cealaltă jumătate a rămas o ruină, o fantomă industrială.

Decizia de a construi Combinatul de Industrializare şi Prelucrare a Lemnului din Sebeş a venit în 1965, în urma unei vizite a conducerii superioare de partid şi de stat în oraş. În 1966, studiul tehnico-economic desfăşurat în privinţa zonei, a resurselor de masă lemnoasă, a accesibilităţii şi a calităţii forţei de muncă a fost unul dintre cele mai solide argumente pentru amplasarea IPL-ului în zonă.

A contat mult şi faptul că Sebeşul se află la baza Văii Sebeşului şi a Munţilor Şureanu, de unde urma să fie adusă materia primă.

La începutul anilor ’70, industria de producere a plăcilor fibrolemnoase se afla într-o fază de pionierat în România, plină de incertitudini şi paradoxuri. În timp ce aşteptările şi viziunea erau cât se poate de ambiţioase, problemele cotidiene trebuiau ţinute sub control şi sub tăcere, multe situaţii fiind necunoscute pentru oamenii fabricii. Cu toate acestea, oraşul creştea din punct de vedere economic şi social, dezvoltarea fabricii de MDF ducând la dublarea populaţiei în câţiva ani. 

Dezvoltarea întreprinderii a dus la construcţia cartierului Mihail Kogălniceanu, zonă devenită ulterior un reper al cartierului muncitoresc românesc din acea perioadă.  

În prezent, o parte din fostul Combinat de prelucrare şi industrializare a lemnului din municipiul Sebeş, vizitat de două ori de Nicolae Ceauşescu în anii `70 şi `80, a ajuns o imensă clădire fantomă, din care a rămas doar scheletul, şi care de aproape 20 de ani face notă discordantă în peisajul zonei. În cadrul combinatului funcţionau mai multe fabrici, de mobilier, tapiţerie, semifabricate, cherestea sau PFL.

combinat sebes alba

Imensul Combinat s-a rupt în două în anii 1990, iar astfel s-au format două societăţi – MDF Sebeş SA şi Mobis SA Sebeş –, cea din urmă, odinioară fala Sebeşului, a devenit o simplă ruină, năpădită de bălării şi cu un aspect dezolant.

„Era, la vremea aceea, cel mai mare angajator al Sebeşului, având în anii 1980 peste 4.000 de muncitori. S-a construit chiar un cartier pentru deservirea combinatului. În 40% dintre fabricile combinatului se lucra pe trei schimburi, 24 din 24, iar în restul doar pe două schimburi”, spune un fost angajat al întreprinderii. 

La una dintre vizitele lui Ceauşescu, a trebuit schimbat traseul pentru că în zona aleasă iniţial mai aveau loc explozii, care nu erau însoţite, de obicei, şi de accidente.

combinat sebes alba

După anul 1990 s-a pus problema retehnologizării Combinatului de prelucrare a lemnului din Sebeş. Din cauza dimensiunilor acestuia, care făceau imposibilă orice privatizare, în 1995 s-au format două societăţi: SC MDF Sebeş SA, care cuprindea fosta fabrică PFL şi SC Mobis SA Sebeş cu restul fabricilor. 

În noiembrie 1997, SC MDF Sebeş SA a fost vândută concernului italian Frati, companie care a fost achiziţionată ulterior de SC Kronospan. 

SC Mobis Sebeş producea şi comercializa mobilier şi semifabricate din lemn. Mobila produsă aici era apreciată şi cerută mai ales la export. Declinul Mobis a început în 2003 – 2004, iar în noiembrie 2005 fabrica de mobilă mai avea doar 10 angajaţi, după ce, în 2002-2003 numărul salariaţilor era de aproape 400. 

În prezent, trei firme, cu sediul în Bucureşti, care se află în procedură de faliment, sunt proprietare pe clădirea fostei fabrici Mobis şi pe terenul aferent. Şansele ca imaginea zonei să se schimbe şi să capete un aspect adecvat unui oraş cochet depind de soluţionarea dosarelor care se află, din 2013, pe rolul Tribunalului Bucureşti. Fără o decizie definitivă a instanţei nu se poate interveni pentru modernizarea zonei. Cele zece hectare de teren valoarează aproximativ 5 milioane de euro.

Ruinele fostei fabrici Mobis Sebeş (stânga jos). În dreapta este fabrica Kronospan, iar în plan secund Holzindustrie Schweighofer FOTO Arhivă

sebes mobis

In 1992, omul de afaceri italian Luigi Frati şi-a arătat interesul pentru fabrica de MDF. Tratativele au durat 3 ani şi au fost încheiate cu promisiunea investitorului italian, în valoare de 150 de milioane de dolari, de a construi o nouă fabrică pentru producerea de plăci lemnoase şi o fabrică chimică. Acesta a fost interesat doar de fabrica MDF Sebeş În anul 1998 a început construirea noii fabricii în jurul vechiului nucleu, iar la data de 20 septembrie 2000 avea loc inaugurarea companiei italiene. 

Frati S.A. era cea mai mare investiţie din ţară, cu cea mai performantă tehnologie. Investitorul străin a adus cu sine deschiderea către piaţa din Italia, sud-estul Europei şi Orientul Apropiat şi Mijlociu. În 2003 a investit într-o nouă fabrică de PAL. Problemele financiare de la începutul anilor 2000 l-au forţat pe Luigi Frati să lase viitorul societăţii pe care o dezvoltase până în acel punct în mâinile investitorului austriac Peter Kaindl, proprietarul Kronospan. 

În anul 2004, cei 400 de angajaţi ai grupului Frati au devenit parte a echipei Kronospan, ulterior numărul acestora crescând cu peste 100. În ultimii 10 ani însă, Kronospan este în ”centrul” unui scandal provocat de acuzaţii de poluare şi de prelucrare a unor cantităţi de lemn exploatate ilegal. 

Vă mai recomandăm şi:

BRD Aiud, înşelată cu peste 250.000 de lei. Schema frauduloasă cu credite de nevoi personale

A falsificat semnătura primarului şi a prejudiciat instituţia cu peste 140.000 de lei. Sentinţa în justiţie pentru uzurparea funcţiei

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite