Compania care voia să extragă aurul de la Roşia Montană a rămas fără director general: „A demisionat pentru a urmări alte oportunităţi“

Compania Gabriel Resources, titulara proiectului minier privat din Munţii Apuseni care nu a primit, în final, acordul autorităţilor române, a rămas fără directorul general care se afla în funcţie de 8 ani. Irlandezul Jonathan Henry a renunţat, subit, la post pentru „a urmări ale oportunităţi”.

”Gabriel Resources Ltd. (Gabriel sau Compania) anunţă că Jonathan Henry şi-a dat demisia din funcţia de Preşedinte, Chief Executive Officer şi în calitate de Director al Gabriel pentru a urmări alte oportunităţi cu efect imediat. Dl. Henry va continua să acţioneze în calitate de consultant al Companiei, disponibil pentru a asista compania în legătură cu cererea de arbitraj a Companiei împotriva României. Keith Hulley, preşedintele neexecutiv al consiliului, îşi va asuma funcţia de director general interimar al Gabriel până când nu va fi identificat un înlocuitor permanent”, se afirmă într-un comunicat de presă al Gabriel Resources

”Jonathan, un profesionist de lungă durată în industria minieră, ne-a informat că, din moment ce Gabriel este implicat în principal în urmărirea cererilor de arbitraj împotriva României, el ar dori să-şi aplice cunoştinţele şi experienţa în alte interese şi provocări. În numele Consiliului, îi mulţumim lui Jonathan pentru contribuţiile lui la Gabriel şi îi doreşte bine în eforturile sale viitoare”, a spus CEO-ul interimar, Keith Hulley.

Jonathan Henry s-a aflat la conducerea Gabriel Resources din 2010, mandatul asumat de acesta fiind acela de a demara proiectul minier de la Roşia Montană. În toamna anului 2013, Parlamentul a respins legea care ar fi facilitat demararea investiţiei din Munţii Apuseni, moment ce a reprezentat ”începutul sfârşitului” pentru ”goana” după aurul de la Roşia Montană. Ulterior, Gabriel Resources a chemat în judecată Statul Român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Washinghton acţiunea prin care solicită daune de 4,4 miliarde de dolari.

Gabriel Resoruces a avut şapte directori executivi, inclusiv Jonathan Henry, de la lansarea companiei şi a cheltuit sute de milioane de dolari, încercând să dezvolte mina, fără să obţină nimic. Fiecare nou CEO al companiei a promis la numire o descoperire imensă de aur care ar permite lui Gabriel să construiască o mină imensă în România. Fiecare a eşuat după ce a trecut prin scandaluri sau proteste care au determinat guvernele succesive din România să refuze autorizaţiile finale pentru construcţia minei.

”Găsirea unui nou CEO ar putea să nu fie uşoară, deoarece Gabriel este acum mai mult o piesă de arbitraj pentru investitori decât o piesă minieră. În 2015, după ce a devenit evident că proiectul Roşia Montană nu mergea nicăieri, Gabriel a depus un caz de arbitraj împotriva guvernului român la Centrul Internaţional pentru soluţionarea litigiilor în materie de investiţii şi a pretins pierderi presupuse de 4,4 miliarde de dolari, încălcări ale tratatelor internaţionale de investiţii. Perspectivele slabe de a vedea aur aproape că au distrus acţiunile lui Gabriel. În 2011, la un an după ce domnul Henry a fost angajat, acţiunile lui Gabriel au fost tranzacţionate la o valoare de 8 USD. La sfarsitul lunii, cand Gabriel a anunţat plecarea lui Henry, au scazut la 32 de cenţi, oferind companiei o valoare de piaţă de numai 117 milioane de dolari.

Acum opt sau nouă ani, averea lui Gabriel a fost considerată atât de promiţătoare încât compania a atras o mulţime de investitori de renume. La diverse momente, au fost incluse Grupul Electrum al lui Thomas Kaplan, Paulson & Co. şi BSG Capital Markets, John Paulson, care a fost controlată de Beny Steinmetz, magnatul israelian al cărui imperiu de afaceri a intrat în administrare la începutul acestui an, ca urmare a unor acuzaţii de mituire. Newmont Mining, cea mai mare companie americană de exploatare a aurului, a fost, de asemenea, un acţionar”, scrie publicaţia canadiană The Globe and Mail pe marginea demisiei lui Jonathan Henry. Jurnaliştii canadieni amintesc şi de protestele care au împiedicat demararea proiectului susţinute de celebrităţi cum ar fi actriţa Vanessa Redgrave.