Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Concluzie şocantă: sărăcia şi şomajul, mai importante pentru locuitorii din Apuseni decât otrăvirea mediului

5
22 Jan 2021 11:01:23
Autor: Dorin Ţimonea
Barajul minier de la Vala Şesii, principala sursă de poluare din Munţii Apuseni FOTO Arhivă Adevărul
Barajul minier de la Vala Şesii, principala sursă de poluare din Munţii Apuseni FOTO Arhivă Adevărul

Un studiu realizat de Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca privind percepţia poluării în rândul comunităţilor din Apuseni relevă câteva concluzii interesante.

Zona de studiu a proiectului ERMINA a inclus trei areale miniere din Munţii Apuseni: arealul minier Baia de Arieş, arealul minier Abrud - Roşia Montană - Roşia Poieni şi arealul minier Zlatna - Almaşu Mare. 

La 1 iulie 2019 populaţia după domiciliu la nivelul zonei de studiu număra 30.148 persoane dintre care 56,4% în mediul urban (17.006 persoane) şi 43,6% în mediul rural (13.142 persoane).
 
Una dintre concluziile studiului este că riscurile de mediu legate de minerit nu reprezintă un subiect de interes pentru locuitorii zonelor studiate şi nu sunt o temă pregnantă pentru membrii comunităţilor miniere din judeţul Alba. 

Problema riscurilor de mediu şi a poluării este minimizată mai ales în raport cu alte probleme ale zonei, percepute ca fiind mult mai grave (depopularea, sărăcia, şomajul).
 
”Faptul că la nivelul comunităţilor nu se vorbeşte în mod curent despre aceste riscuri ne arată că nu există o reprezentare socială clar conturată despre ele. Populaţia nu este în general conştientă de consecinţele activităţii miniere intense din trecut asupra mediului înconjurător şi de riscurile asupra sănătăţii. 

Oamenii nu vorbesc despre acest subiect în mod normal, iar când sunt întrebaţi despre riscuri sau despre poluarea rezultată din cauza mineritului prima tendinţă este aceea de negare”, spune Lucrina Ştefănescu, cercetăror dr. la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, coordonatorul proiectului.
 

Ceea ce nu se vede cu ochiul liber, nu există

 
Activităţile miniere (exploatare şi prelucrare) sunt percepute de către participanţii la studiu ca aparţinând trecutului şi, în consecinţă, riscurile rezultate în urma lor nu sunt considerate a mai fi actuale. „Nu mai este minerit, nu mai există poluare” a fost o afirmaţie frecvent întâlnită pe parcursul interviurilor realizate de membrii echipei de cercetare. 

Transformările suferite de peisaj şi natura revigorată (mai ales în zona Zlatna) lasă loc comparaţiilor trecut-prezent care întăresc convingerile că poluarea nu mai există. În zonele în care activităţile legate de minerit au fost oprite complet (Zlatna, Baia de Arieş), absenţa semnelor vizibile ale poluării îi face pe localnici să considere că poluarea legată de minerit a încetat.
 
Atunci când semnele poluării sunt încă vizibile (de exemplu în apele curgătoare), poluarea continuă este percepută ca fiind nepericuloasă. Aceasta se întâmplă fie din cauza obişnuinţei („Pârâul a fost întotdeauna aşa”), fie din cauza sentimentului de neputinţă privind controlul asupra sursei poluării („Ce putem face? Galeriile s-au inundat”). 

Măsurile de protecţie faţă de apele poluate sunt individuale şi considerate în general eficiente („Nu te pune nimeni să bei apa asta”). Mai mult, apele poluate cu oxizi de fier sunt acceptate ca marcă a identităţii locale (mai ales în zona Roşia Montană).
 
Cariera minieră de la Roşia Poieni - Cupru Min Abrud
 
”În zona în care mineritul încă mai este practicat (cariera Roşia Poieni), ideea de risc este mai prezentă, dar persoanele intervievate reclamă lipsa unor informaţii precise cu privire la amploarea riscurilor la care sunt expuse comunităţile din care fac parte. Siguranţa iazului de decantare de la Geamăna (considerat principala sursă de risc) este un subiect asupra căruia opiniile sunt divizate”, afirmă Lucrina Ştefănescu. 

Tendinţa reprezentanţilor autorităţilor este să considere barajul drept sigur, iar operatorul minier de încredere, în timp ce unii membri ai comunităţii au tendinţa să creadă că de acolo se produc poluări frecvente, despre care nu se comunică în mod transparent şi că surparea barajului reprezintă un risc major. Se resimte însă nevoia, de ambele părţi, pentru o mai bună informare în privinţa stării barajului şi a riscurilor la care locuitorii din aval sunt expuşi”, adaugă aceasta.
 
Riscurile de mediu legate de minerit sunt percepute ca fiind grave mai ales dacă sunt asociate cu riscurile naturale (în special viituri, inundaţii). În zona minei Haneş de la Almaşu Mare, în aval de barajul Geamăna sau în Baia de Arieş, ploile intense şi viiturile care antrenează ape de mină contaminate sunt considerate periculoase. 
 

Activitatea umană – principala sursă de poluare 

 
Sursa incontestabilă de poluare în zonele studiate este considerată invariabil a fi activitatea umană, mai precis gunoaiele aruncate pe câmp sau în ape şi dejecţiile deversate direct în apele curgătoare (în special în Arieş). 
 
Aproape jumătate dintre respondenţi, peste 40% din fiecare areal minier de studiu, consideră că dintre toate problemele cu care se confruntă zona, mai ales cele legate de sărăcie, şomaj, declin demografic, problemele de mediu sunt mai puţin importante sau chiar cele mai puţin importante probleme. O pondere semnificativă, peste 30% din două zone de studiu (Arealul Minier Baia de Arieş şi Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni) şi peste 40% din Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare consideră că problemele existente în zonă sunt similare ca importanţă/ impact cu problemele de mediu. 
 
Poluare cu ape de mină la fosta exploatare Zlatna. Galerie din zona Haneş - Almaşu Mare
 
Aproape jumătate dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş şi aproximativ un sfert dintre respondenţii din celelalte două areale miniere consideră că mineritul a afectat nesemnificativ mediul înconjurător. Aproape jumătate dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş şi peste o treime din celelalte două areale miniere consideră că mineritul a avut un impact mediu asupra mediului înconjurător. Peste o zecime dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş, peste o treime dintre cei din Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni şi aproximativ jumătate dintre cei din Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare consideră că mineritul a afectat vizibil mediul înconjurător din zona lor.
 

Lucrări de ecologizare realizate necorespunzător

   
Peste un sfert dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş, peste o treime dintre cei din Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni şi peste 40% dintre cei din Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare consideră că lucrările de ecologizare ca urmare a procesului de restructurare/închidere a exploatării miniere în zonă s-au realizat necorespunzător, neadecvat sau chiar deloc. Există şi diferenţe vizibile de opinie la nivel de zone de studiu, de exemplu, în Arealul Minier Baia de Arieş aproape 40% dintre respondenţi consideră ca lucrările de ecologizare în zonă s-au realizat destul de bine comparativ cu celelalte două areale miniere unde puţin peste o zecime dintre respondenţi au aceeaşi opinie.
 
Zona carierei fostei exploatări miniere de la Roşia Montană
 
Mai mult, o zecime dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş consideră că lucrările de ecologizare s-au realizat foarte bine, comparativ cu 5% respectiv 3% din următoarele două areale miniere. La polul opus, peste o treime dintre respondenţii din Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni consideră că nu s-au realizat astfel de lucrări sau nu ştiu de existenţa lor, urmat de Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare cu puţin peste o cincime şi apoi de Arealul Minier Baia de Arieş cu 5% dintre respondenţi. La nivelul zonei de studiu, majoritatea populaţiei intervievate (75%) a afirmat că are un sentiment puternic de ataşament faţă de locul în care trăieşte.

Proiectul de cercetare a fost realizat de Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul de Cercetări pentru Sustenabilitate şi Managementul Dezastrelor bazat pe Calcul de Înaltă Performanţă în perioada 2019 - 2020.
 

Vă mai recomandăm să citiţi:

 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

mircea miricioiu
22.01.2021, 11:37:46

socant este ca poti sa iti inchipui ca niste oameni care efectiv traiesc la limita saraciei si au ca singura grija asigurarea painii pentru hrana de zi cu zi ori pentru o minima asistenta medicala, ar da mai mare atentie problemelor de mediu pe care nu le resimt direct, asa cum resimt foamea, frigul, lipsa starii de sanatate. ca sa te ingrijoreze ceva, trebuie ca acel ceva sa te faca sa ii resimti in mod direct efectele. activismul in domeniu il lasa ei, involuntar, pe mana altora.

-2 (10 voturi)
imsi imsi
22.01.2021, 12:09:50

Studiul arata ca asa zisii activisti de mediu sunt departe de a intelege realitatile lumii de azi. De fapt daca i au ca exemplu o fetita care in alte vremuri ar fi considerata idioata, ma refer la greta thunberg putem intelege ca nici capacitatile lor intelectuale nu le depasesc prea mult pe cele ale idolului lor. Sa vii si sa te miri ca niste oameni care mor de foame sunt gata sa intre in mina sa scoata la suprafata minerale pt a le valorifica si as castiga astfel traiul ii curata prostie. Oare idiotii care au tras concluziile ce gandesc atunci cand vad obiectele din jurul lor ? Ca au cazut din cer ? Ca s facute din fier meteoritic ? Nu is facute din fierul extras din mina, podoabele nevestelor si amantelor din aurul extras din mina si prelucrat fix cu acid cianhidric ca acum 200 de ani. Daca nu la noi atunci in alta parte a lumii unde cei ce scot si prelucreaza metalul traiesc mai bine decit fostii nostri mineri.

-4 (8 voturi)
Vasile Naftuli
22.01.2021, 13:51:45

Sărăcia și șomajul sunt probleme curente ale majorității populației, poluarea poate să mai aștepte încă 50 de ani chiar dacă este mai „democratică”.

-4 (4 voturi)
Frana Progresului
22.01.2021, 14:38:47

Omul se mai si muta daca nu mai poate trai acolo, asa au facut oamenii de cand au coborat din copac si de aia pe tot pamantul unde sunt resurse se gasesc oameni iar cum s-au terminat resursele oamenii au parasit locul. Sunt mii de asezari pe tot globul abandonate. Putin mai la vale, la ses, sunt case parasite si pamant nemuncit si daca e gospodar poate trai bine, ca pamantul din Romania e rodnic, pui o graunta in el si creste ceva sa mananci si sa hranesti cateva gaini si o vaca.

+3 (3 voturi)
bovis.
22.01.2021, 16:44:09

Nu e o decizie socanta ci e o decizie de om normal

Modifică Setările