Controverse istorice din viaţa lui Horea, liderul răscoalei moţilor din Apuseni: legătura cu masoneria şi celula în care a fost închis la Alba Iulia
0
La peste 230 de ani de Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan persistă încă o serie de controverse privind viaţa şi sfârşitul liderului acesteia. Două dintre acestea se referă la calitatea de mason a lui Horea, precum şi la celula unde a fost ţinut înainte de a fi tras pe roată.
Despre posibilitatea ca Horea, liderul Răscoalei de la 1784 – 1785, să fi fost mason s-au scris sute şi poate mii de pagini. Mulţi istorici susţin că Horea nu ar fi fost primit de împărat la Viena dacă nu era ajutat de masonerie. Există, însă, chiar şi documente oficiale vechi care susţin apartenenţa eroului naţional la o asociaţie secretă din Viena.
Informaţia că Horea ar fi fost membru într-o organizaţie secretă de la Viena apare într-un document al cancelariei imperiale, publicat într-o carte scrisă de un preot român stabilit în Austria. Răscoală sau revoluţie, revolta moţilor din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri atât în presa şi cancelariile vremii, cât şi ulterior, în multitudinea de abordări şi interpretări ale istoricilor. Una dintre marile întrebări rămâne dacă a fost Horea mason? O dovadă este adusă în cartea scrisă de preotul român stabilit la Viena, Nicolae Dura. Aici apare şi traducerea unui document al cancelariei imperiale care face referire la apartenenţa lui Horea la o asociaţia secretă de la Viena ”Kreuzbruderschaft“, în traducere „Frăţie de cruce“.
În textul tradus se spune că: „Horea-conducător al răscoalei ţărăneşti din Transilvania anilor 1784, care a devansat cu cinci ani revoluţia franceză-a făcut parte dintr-o asociaţie secretă vieneză Kreuzbruderschaft-Frăţie de cruce. În timpul iernii 1783-1784, petrecute la Viena, Horea -„om cu învăţătură şi mare meşter în iscodiri rafinate“ -a avut contacte şi cu un fost ofiţer din armata rusă Mihail Popescu, agent secret, la Viena, atât al ruşilor cât şi al domnitorului moldav, Alexandru Constantin Mavrocordat. La Viena, Nicola Ursu, poreclit Horea, a fost de patru ori pe jos (1778, 1780, 1782, 1783-1784), dar împăratul Iosif al II-lea nu-i dăduse decât vagi promisiuni privind îndreptarea situaţiei românilor transilvăneni. În ultimele trei călătorii la Viena a fost primit în audienţă chiar de împăratul Iosif al II-lea“.
Conducătorii Răscoalei din 1784: Cloşca, Horea şi Crişan
Masoneria includea în anii de dinaintea Răscoalei de la 1784-1785, o pătură importantă a elitei sociale şi intelectuale din Transilvania. Masonii din epoca lui Iosif al II-lea cultivau ideea că însuşi împăratul provine din mijlocul supuşilor săi, iar oamenii din păturile inferioare aveau dreptul să ajungă inclusive la curtea de la Viena. Un astfel de exemplu ar fi fost Horea, conducătorul Răscoalei românilor din Muntii Apuseni, despre care istoricul Ioan Chindriş spune că ar fi avut legături cu personaje influente din cercul apropiaţilor curţii imperiale.
Controversa privind celula lui Horea
O altă controversă se referă la celula în care a fost închis de fapt, la Alba Iulia, Horea. Acesta nu ar fi fost închis în celula din partea superioară a Porţii a III-a, aşa cum s-a acreditat decenii la rând, el fiind de fapt ţinut captiv în Poarta a IV-a, mai puţin expusă, situată între Catedrala Reîntregirii şi Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia. În aşa-numita „celula lui Horea” a fost ţinut de fapt captiv Cloşca, Ioan Oargă pe numele său real.
Horea şi Cloşca în celulele de la Alba Iulia
Turiştii care vizitează Alba Iulia au fost informaţi ani la rândul că Horea a fost închis în celula din Poarta a III-a, sub statuia lui Carol al VI-lea, chiar dacă izvoarele istorice spun clar că acesta a fost închis în Poarta din partea de miazănoapte a cetăţii, şi nu în cea din partea de miazăzi a fortăreţei. Astfel, potrivit istoricului Nicolae Densuşianu, "Cloşca fu închis într-o cameră mică, de sub statuia lui Carol al VI-lea, în partea de miazăzi a fortăreţei, iar Horea sub Poarta cea nouă, în partea de miazănoapte".
La rândul său, David Prodan a susţinut, potrivit izvoarelor pe care le-a avut la dispoziţie, că pe Horea "l-au închis sub Poarta nouă, pe Cloşca sub statuia împăratului Carol". Istoricul cunoştea această informaţie dintr-un ziar din Bratislava, "Magyar Hirmondo", care, în februarie 1785, atunci când Horea a fost tras pe roată, a avut un corespondent la Alba Iulia. Acelaşi lucru, respectiv că Horea a fost închis în ceea ce numim astăzi Poarta a IV-a, era precizat şi într-o scrisoare adresată unui baron, scrisoare pe care David Prodan a studiat-o, după cum susţine acesta în volumul ”Răscoala lui Horea”.
Scena supliciului de pe Dealul Furcilor
Primul care a atras atenţia, în zilele noastre, că aşa numita ”celula lui Horea” din Poarta a III-a nu este cea în care a fost ţinut captiv acesta este Liviu Zgârciu, muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Potrivit acestuia, în timpul Regelui Carol al II-lea s-a marcat pentru prima dată celula din Poarta a III-a ca monument al lui Horea. Ea a fost transformată în punct muzeal în timpul comunismului.
Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată în 28 februarie 1785, pe Dealul Furcilor. Documentele vremii spun că, în dimineaţa de 28 februarie, o zi de luni, cei doi lideri ai răscoalei au fost duşi la locul execuţiei, urcaţi în câte un car şi însoţiţi de un escadron de cavalerie din Toscana şi de 300 de pedestraşi. În afară de nobilime şi de oamenii de seamă din comitat, au fost aduşi să privească execuţia lui Horea şi Cloşca câte trei bătrâni şi câte trei tineri din fiecare sat din cele patru comitate în care s-a desfăşurat răscoala. Al treilea lider al răscoalei, Crişan, pe numele său Marcu Giurgiu, care avea 52 de ani, s-a spânzurat, în 13 februarie 1785, cu sfoara sau cureaua de la opincă. Răscoala de la 1784 a fost una dintre cele mai mari mişcări sociale de la sfârşitul veacului al XVIII-lea din Europa.
Se încarcă comentariile...
