DOCUMENT Cum au scăpat de închisoare foştii şefi ai Securităţii din Alba, judecaţi pentru evenimentele din decembrie 1989 de la Cugir

Cugirul a fost prima localitate din Alba eliberată de sub regimul comunist în decembrie 1989. Evenimentele sângeroase au culminat cu 10 morţi şi peste 40 de răniţi. Asediul fostului sediul al Miliţiei din oraş a făcut obiectul unor procese ulterioare. Unul dintre acestea i-a avut drept inculpaţi pe foştii şefi ai securităţii din Alba.

Condamnaţi pe fond la ani grei de înschisoare, Florian Brihac, Gheorghe Lupeş, Ştefan Ceauşescu şi Gheorghe Burian au scăpat în faza de recurs a procesului. Ulterior, în 1996, un procuror militar a decis scoaterea de sub urmărire penală a celor patru inculpaţi. În evenimentele de la sediul Miliţiei Cugir au decedat două persoane (miliţieni) şi au fost rănite câteva zeci. 

Ordonanţa procurorului militar de scoatere de sub urmărire penală

“Colonel magistrat Sorin Marinceanu, procuror militar delegat la parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, Examinînd dosarul nr. 854/P/1995,

CONSTAT:

Prin sentinţa penală nr. 3/1990, pronunţată în dosarul nr. 3/1990 al Tribunalului Militar Extraordinar Alba, în şedinţa publică din 15 mai 1990, au fost condamnaţi următorii:

a) Col. sec[uritate] (r) BRIHAC FLORIAN, fost inspector şef al I.J. Alba al M.I., la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev[ăzută] de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea infracţiunii de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav, prev. de art. 25 rap. la art. 29 şi art. 174, art. 176 lit. b din C. pen.

b) Mr. sec[uritate] (r) LUPEŞ GHEORGHE, fost şef al Securităţii Alba, la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea tentativei la infracţiunea de omor, prev[ăzută] şi ped[epsită] de de art. 20 rap[ortat] la art. 174 din C. pen.

c) Lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU ŞTEFAN, fost şef de serviciu în fosta Securitate Alba, la 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, pentru tentativă la infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 din C. pen.

d) Cpt. sec. (r) BURIAN GHEORGHE, fost şef al compartimentului de luptă antiteroristă, la 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de omor prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 din C. pen. şi 2 ani închisoare pentru săvîrşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art. 279 alin. 3 lit. a din C. pen. În baza art. 33 şi 34 din C. pen., cele două pedepse au fost contopite, urmînd ca rezervistul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare.

În baza disp[oziţiilor] art. 67 din C. pen., prin aceeaşi sentinţă s-a dispus şi aplicarea pedepsei complementare a degradării militare. În temeiul prevederilor art. 350 C. pr. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpaţilor, iar conform disp. art. 88 din C. pen. s-a dispus scăderea din pedepsele aplicate, perioadele executate în arestul preventiv. În virtutea disp. art. 191 din C. pr. pen., inculpaţii au mai fost obligaţi să plătească fiecare cîte 2000 lei cheltuieli judiciare, în favoarea statului. Toţi inculpaţii au fost trimişi în judecată în stare de arest.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs atît Brihac Florian, Lupeş Gheorghe, Ceauşescu

 Ştefan şi Burian  Gheorghe, pe de o parte, cît şi Procuratura Militară Cluj, pe de altă parte. Instanţa de recurs – Tribunalul Militar Teritorial – a constatat că “atît recursul procuraturii, cît şi recursurile inculpaţilor sînt întemeiate”, din examinarea dosarului cauzei, considerentele sentinţei atacate şi a motivelor de recurs, rezultînd că instanţa de fond a pronunţat hotărîrea fără a dispune de suficiente elemente pentru a putea face o justă încadrare juridică a faptelor săvîrşite de inculpaţi şi pentru a stabili gradul de vinovăţie a acestora, întrucît urmărirea penală nu a fost completă, iar instanţa de fond a dat dovadă de lipsă de rol activ în timpul cercetării judecătoreşti. Pentru aceste motive, Tribunalul Militar Teritorial a admis recursurile Procuraturii Militare Cluj şi ale inculpaţilor Brihac Florian, Lupeş Gheorghe, Ceauşescu Ştefan şi Burian Gheorghe, a casat sentinţa penală nr.  3/15.05.1990 şi a dispus trimiterea dosarului cauzei în vederea urmăririi penale, dispunînd în acelaşi timp punerea în libertate a inculpaţilor începînd din 04.12.1990. Completîndu-se cercetările, s-a stabilit o cu totul altă stare de fapt decît cea reţinută prin rechizitoriul Procuraturii Militare Cluj, după cum urmează:

(Acţiunea se desfăşoară în faţa sediului Miliţiei Cugir n.r.) Fiindcă demonstranţii scandau pe lîngă lozinci anticeauşiste şi antidictatoriale, şi lozinca “VREM ARESTAŢII!”, comandantul miliţiei, cpt. Pop Valentin, de la fereastra de deasupra uşii de acces în unitate, a încercat să anunţe că în interior nu se află persoane arestate sau reţinute, dar nu a reuşit, fiind aruncate asupra lui pietre, bucăţi de lemne, sticle şi borcane, ceea ce l-a determinat să se retragă din cadrul ferestrei, pentru a se feri. Din acest moment lucrurile au degenerat, maşinile miliţiei şi ale cadrelor au fost răsturnate şi după ce li s-a scos benzina din rezervoare, au fost incendiate. După incendierea maşinilor, asupra ferestrelor clădirii s-au aruncat cu pietre, bucăţi de lemne şi sticle incendiare, îns crută vreme fiind incendiat parterul clădirii. Concomitent au fost tăiate toate legăturile telefonice şi de alimentare cu curent electric. După extinderea incendiului, în toate încăperile parterului, cadre de miliţie, din ordinul comandantului, au evacuat camera de armament situată lîngă camera ofiţerului de serviciu şi s-au refugiat la etajul clădirii, baricadînd casa scărilor cu fişete metalice.

Din actele dosarului rezultă că mr. sec. (r) Lupeş Gheorghe, cpt. sec. (r) Burian Gheorghe, cpt. sec. Dragoşin Vasile, p.m.c. Ilici Marcel, col. pompieri Blăjan Vasile şi plt. maj. mil. Mărea Eugen s-au retras în încăperea în care lucra p.m.c. Ilici marcel şi s-au baricadat în interior cu un fişet împins în uşă (trei încăperi erau rezervate fostei securităţi). După ce incendiul a cuprins şi singurul etaj al clădirii, cadre de miliţie au tras focuri de avertisment şi pentru intimidare, în zidul Căminului de nefamiliste, care se afla în dreapta miliţiei. Deoarece nici această acţiune nu a dat rezultate, în faţa pericolului iminent de a fi arşi de vii, cpt. mil. Pop Valentin, şeful miliţiei, împreună cu plt. maj. Staicu Ilie – sectorist, disperaţi au sărit de la etaj în mijlocul mulţimii pentru a se salva. Au fost prinşi însă de mulţime, au fost loviţi, doborîţi la pămînt, călcaţi în picioare, apoi s-a turnat peste ei benzină şi li s-a dat foc, ambii fiind linşaţi. În jurul orei 18,00 au mai sărit de la etaj şi alte cadre de miliţie pentru a se salva de la incendiu, dar marea majoritate au fost prinşi şi bătuţi. Ca urmare a focurilor de avertisment trase de cadrele de miliţie în zidul clădirii învecinate au fost rănite, marea majoritate prin ricoşeu, 42 de persoane civile, neînregistrîndu-se nici un mort.

Actele de urmărire penală au pus în evidenţă că toate legăturile telefonice erau tăiate, singura 

 posibilitate de a comunica cu exteriorul avînd-o doar col. pompieri Blăjan Vasile, care era dotat cu o staţie “STORNO” simplex, care putea comunica doar cu staţia “STORNO” de pe maşina comandantului, care se afla în incinta Întreprinderii mecanice I, deservită de martorul mr. pompieri Bimbea Ioan, alături de alte maşini pompieristice. Pompierii au încercat să intervină pentru stingerea incendiului, dar au fost împiedicaţi de demonstranţi, care au aruncat cu pietre în maşini şi le-au spart cauciucurile. Atît din declaraţia col. Blăjan Vasile, cît şi din declaraţia martorului mr. Bimbea Ioan-Septimiu, rezultă că nu s-a primit nici un ordin din partea col. sec. (r) Brihac Florian pentru a se trage în demonstranţi, dimpotrivă a ordonat să nu se tragă, chiar şi atunci cînd i s-a raportat că incendiul a cuprins întreaga clădire. Din aceleaşi declaraţii mai rezultă că fostul şef al Inspectoratului a dat ordin să nu se tragă în manifestanţi, ci doar focuri de avertisment sau pentru intimidare, avînd în vedere că sediul miliţiei a fost atacat nejustificat, punîndu-se în mod evident în pericol viaţa şi integritatea corporală a cadrelor militare aflate în interior şi care nu au provocat atacul. S-a mai stabilit că focurile de armă au fost folosite de cadrele miliţiei, dar nu în condiţii care să pună în pericol viaţa atacatorilor; astfel, din cele peste 1000 de persoane din preajma sediului au fost rănite doar 42, cu proiectile sau fragmente de proiectile ricoşate din zidul căminului de nefamiliste.

Din declaraţiile martorilor cpt. sec. Dragoşin Vasile, p.m.c. Ilici Marcel, col. pompieri Blăjan Vasile şi plt. maj. mil. Mărea Eugen, rezultă că mr. sec. Lupeş Gheorghe şi cpt. sec. Burian Gheorghe nu au tras focuri de armă, nu şi-au folosit armamentul avut asupra lor şi mai ales, mr. sec. Lupeş Gheorghe nu a ordonat deschiderea focului, toţi aceştia, după cum s-a arătat mai sus, fiind izolaţi în încăperea p.m.c. Ilici Marcel şi baricadaţi prin interior. Ba mai mult, au căutat să nu atragă atenţia atacatorilor, pentru a arunca în interior sticle incendiare. La părăsirea sediului, Lupeş Gheorghe, Mărea Eugen şi Dragoşin Vasile şi-au lăsat armamentul în fişetul lui Ilici Marcel, pe care l-au încuiat şi au ascuns cheia. Singurul din această încăpere care a părăsit clădirea cu armamentul asupra sa, a fost col. pompieri Blăjan Vasile. Cpt. (sec.) Burian Gheorghe a fost trimis în judecată şi pentru nerespectarea regimului armenlor şi muniţiilor, p.p. art. 279 alin. 3 lit. “a” din C. pen., imputîndu-i-se că nu avea drept să poarte pistol mitralieră din ordinul mr. Lupeş Gheorghe, superiorul şi şeful său (la plecarea din Alba Iulia spre Cugir) şi din adresa nr. 5580/16.03.1995 a U.M. 05028 Alba Iulia, la data de 21.12.1989, cpt. sec. (r) Burian Gheorghe era şeful compartimentului antiterorism şi la ordinul comandantului era obligat să poarte pistolul mitralieră din dotarea unui ofiţer din grupa subordonată lui. Această împrejurare este confirmată şi de mr. sec. (r) Lupeş Gheorghe, care recunoaşte că i-a ordonat subordonatului său să se înarmeze cu un pistol mitralieră.

Din cercetările efectuate rezultă că singura persoană rănită în interiorul fostei miliţii este Bălan Ciprian, f. 131 vol. IV, în următoarele împrejurări: Pentru a se salva de flăcări şi asfixie, lt. maj. Diaconu Gheorghe a fost silit să sară de la etajul clădirii, avînd pistolul mitralieră asupra sa, dar manifestanţii l-au prins, i-au aplicat numeroase lovituri cu corpuri dure, provocîndu-i leziuni ce au necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale. În aceste condiţii a fost dezarmat, iar pistolul mitralieră a ajuns în acest fel în mîinile lui Bălan Ciprian, fila 128, vol. IV, care era deja rănit la umăr. Cu toate acestea, cu arma ofiţerului asupra sa a pătruns, prin escaladarea etajului, în clădirea fostei miliţii ajungînd pe culoarul etajului I. În aceste condiţii a ajuns faţă în faţă cu lt. col. sec. (r) Ceauşescu Ştefan (Tatulescu Ştefan). Din declaraţiile lor rezultă că Bălan Ciprian era cu automatul în mînă, moment în care ofiţerul a tras două focuri de pistol în direcţia sa, rănindu-l la ambele mîini, ofiţerul considerîndu-se atacat în mod nejustificat în interiorul unei unităţi militare, în care Bălan Ciprian a pătruns fără drept şi înarmat, în momente de maximă tensiune. Chiar din declaraţia lui Bălan Ciprian rezultă că a pătruns înarmat în clădire, cu intenţia de a-i determina pe cei din interior să nu mai tragă şi eventual pentru a-i reţine, deşi nu era îndreptăţit.

Făcînd o analiză a întregului material de urmărire penală, administrat după restituirea cauzei pentru competarea urmăririi penale, concluzionez asupra următoarelor:

1. Col. sec. (r) BRIHAC FLORIAN nu a ordonat şi nici nu putea să ordone să se tragă în demonstranţi, dovadă fiind faptul că demonstraţia nu a fost împiedicată şi că de fapt nu s-au tras focuri de armă decît după incendierea clădirii. Maiorul Blaj Emil a declarat că o persoană care s-a recomandat telefonic a fi col. Brihac Florian i-a ordonat ca să depresureze sediul miliţiei, dar că el ar fi refuzat, spunînd că nu are efective. Ulterior, cu ocazia experimentului judiciar, mr.- Blaj Emil nu a mai fost în măsură să recunoască vocea lui Brihac Florian. Susţinerile col. sec. (r) Brihac Florian, potrivit cărora a dat ordin să nu se tragă în manifestanţi, au fost confirmate de col. Blăjan Vasile şi de mr. Bimbea Ioan, singurii prin care Brihac Florian ar fi putut transmite un asemenea ordin. La rîndul său, col. Blăjan Vasile nu mai era în măsură să transmită nici un ordin primit prin staţia radio, fiind izolat şi baricadat în interiorul unei încăperi, ori a părăsi încăperea prezenta pentru el un risc pe care nu-l putea ignora.

2. Cercetările efectuate în cauză au pus în evidenţă că mr. sec. (r) LUPEŞ GHEORGHE se afla în garnizoana Cugir, doar cu misiunea de a se informa şi de a raporta situaţia din oraş, după ce s-a aflat că muncitorii şi-au părăsit locurile de muncă, şi nu avea ordin să-i împiedice a demonstra. S-a mai stabilit că a fost surprins în interiorul clădirii şi că nu a ordonat să se tragă în demonstranţi nici după incendierea şi atacarea nejustificată a clădirii. S-a mai dovedit că la părăsirea clădirii nu avea asupra sa pistolul din dotare, el fiind găsit în interiorul fişetului şi predat delegatului M.Ap.N., aşa cum rezultă din actele de predare-primire. Efectuarea unei expertize balistice, care să stabilească dacă pistolul a fost folosit de Lupeş Gheorghe, la un an de zile după restituirea cauzei, a fost imposibilă, pistolul fiind clasat, fiind în mare parte deteriorat.

3. În cazul lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU ŞTEFAN (TATULESCU ŞTEFAN): a tras cele două focuri de armă împotriva lui Bălan Ciprian, care i-a apărut în faţă înarmat cu un pistol mitralieră, nu cu intenţia de a ucide (a fost rănit doar în antebraţe), deşi a tras din apropiere, în condiţiile mai sus descrise, considerîndu-se atacat nejustificat şi fără să-l provoace cu ceva pe Bălan Ciprian. Precizarea locurilor unde s-au înfipt cele două proiectile, în martie 1991 nu a mai fost posibilă, clădirea intrînd în reparaţie capitală în vara anului 1990, cînd i-a fost răzuită tencuiala arsă de incendiu. Din declaraţia lui Ceauşescu Ştefan (Tatulescu Ştefan) rezultă că a folosit arma pentru a-i descuraja pe cei doi atacatori, iar din declaraţia lui Bălan Ciprian rezultă că ofiţerul l-a chemat la el şi chiar s-a recomandat, dar nu a urmat îndemnurile ofiţerului, temîndu-se. În această situaţie, ofiţerul s-a considerat în legitimă apărare, avînd în faţa sa un atacator înarmat cu pistol mitralieră.

4. Din adresa nr. 5580/16.03.1995 a U.M. 05528 Alba Iulia rezultă că, cpt. sec. (r) BURIAN 

GHEORGHE s-a înarmat cu pistol mitralieră din ordinul şefului său, mr. sec. (r) Lupeş Gheorghe (care confirmă ordinul dat), cu scopul de a fi mai în siguranţă, dar nu pentru a împiedica demonstraţia muncitorilor, căreia nu-i bănuiau proporţiile. Din declaraţiile lui Lupeş Gheorghe, Blăjan Vasile, Dragoşin Vasile, Ilici Marcel şi Mărea Eugen rezultă că Burian Gheorghe nu a folosit pistolul mitralieră şi că la părăsirea clădirii, pe fereastra etajului, armamentul tuturor (mai puţin col. Blăjan Vasile) a fost depus în fişetul lui Ilici Marcel, în timpul nopţii a luat foc, focul propagîndu-se de pe coridorul etajului; dovadă este şi împrejurarea că pistolul mitralieră seria B.F. nr. 2679, pe care l-a avut asupra sa Burian Gheorghe a fost găsit a doua zi în fişet şi predat delegatului M.Ap.N., conform procesului-verbal încheiat şi depus la dosar. Nu s-a putut stabili cauza dispariţiei pistolului AB.4810, acesta făcînd obiectul unui dosar cu A.N. [autor necunoscut]. Referindu-mă la evenimentele petrecute la sediul miliţiei din Cugir, pot să afirm că a avut loc un atac nejustificat asupra instituţiei miliţiei – în acelaşi timp şi unitate militară – atac care a pus în pericol, în mod evident, viaţa şi integritatea corporală a cadrelor militare aflate în sediu, care nu au provocat cu nimic atacul respectiv, atac ce s-a dovedit a fi material, direct, imediat şi injust împotriva tuturor cadrelor care se aflau în interiorul unităţii militare şi care le-a pus în pericol grav viaţa şi integritatea corporală.

Faţă de împrejurările de fapt stabilite în cauza cu numărul de mai sus, apreciez următoarele:

1. În cazul col. sec. (r) BRIHAC FLORIAN, cercetat sub aspectul infr. p. p. art. 25 rap. la art. 29 şi art. 174 şi 176 lit. b din C. pen., fapta nu există, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. a din C. pr. pen.

2. În cazul mr. sec. (r) LUPEŞ GHEORGHE, cercetat sub aspectul infr. p. p. art. 20 rap. la art. 174 din C. pen., fapta nu există, fiind aplicabile disp. art. 10 lit. a din C. pr. pen.

3. În cazul lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU ŞTEFAN (TATULESCU ŞTEFAN), apreciez că faptele au fost comise în stare de legitimă apărare, fiind aplicabile disp. art. 44 din C. pen., fapta fiind comisă pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust îndreptat împotriva sa, de Bălan Ciprian, înarmat cu un pistol mitralieră, fiind aplicabile în acelaşi timp şi prevederile art. 10 lit. e din C. pr. pen.

4. În cazul cpt. sec. (r) BURIAN GHEORGHE, cercetat sub aspectul infr. p.p. art. 20 rap. la art. 174 din C. pen., fapta nu există, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. a din C. pr. pen., iar în ceea ce priveşte infr. p.p. art. 279 alin. 3 din C. pen., faptei îi lispeşte un element constitutiv al infracţiunii – intenţia – fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. d din C. pr. pen.

5. În ceea ce priveşte pe cpt. mil. POP VALENTIN şi plt. maj. STAICU ILIE, faţă de care s-a dat o soluţie de încetare a urmăririi penale, în baza disp. art. 10 lit. g din C. pr. pen., urmează a se adopta soluţia scoaterii de sub urmărire penală, fiind aplicabile prevederile art. 44 şi art. 10 lit. e din C. pr. pen., cu privire la legitima apărare.

Văzînd prevederile art. 249 alin. 1 din C. pr. pen. şi art. 11 pct. 1 lit. b din C. pr. pen.,

DISPUN:

1. Scoaterea de sub urmărire penală a

1. Col. sec. (r) BRIHAC FLORIAN

2. Mr. sec. (r) LUPEŞ GHEORGHE

3. Lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU (TATULESCU) ŞTEFAN

4. Cpt. sec. (r) BURIAN GHEORGHE

5. Cpt. mil. POP VALENTIN

6. Plt. maj. mil. STAICU ILIE

2. Soluţia se va comunica persoanelor de la punctul 1 din dispozitiv şi văduvelor Pop Rodica, la adresa din memoriu şi Staicu Elena din Blaj [...]

3. Conform prevederilor art. 192 din C. pr. pen., cheltuielile judiciare rămîn în sarcina statului”.

Citiţi şi:

Nicu Murgăşanu, „fotograf de Revoluţie“ şi „pionier“ al presei libere

Misterul elicopterului prăbuşit la Revoluţie lângă Alba Iulia: cinci oameni au murit carbonizaţi