Transilvania, înainte de Marea Unire, în ziarul american New York Times: „România este azi o ţară mutilată“

Fotografiile Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand în ziarul New York Times

„Regiune extrem de fertilă şi plină de zăcăminte de aur, a fost martora confruntărilor cu hoardele de huni şi tătari, însă pe vremea imperiului Roman era parte a aceleaşi provincii de care aparţinea actuala Valahie şi Moldova. “Descrierea apare într-un articol din 7 septembrie 1916 a prestigiosului ziar american New York Times, reprodus de site-ul Tkinter.net.

În articolul din ziarul american Transilvania apare ca cea mai „dorită“ provincie românească, aflată la acea vreme sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar. Potrivit publicaţiei, drumurile construite de romani există încă şi sunt practicabile, făcând legătura peste Carpaţi. 

„Maghiarii sunt despotici şi se poartă la fel ca Habsburgii“

Românii care trăiesc în Ungaria au avut parte de mai multe neplăceri decât fraţii lor din Bucovina, zonă aflată sub conducerea directă a Austriei.  „La un moment dat, sub conducerea lui Ladislau Kossuth, au fost obligaţii să  lupte pentru propria lor libertate şi identitate naţională, pentru că  au fost reprezentaţi la Budapesta numai de deputaţi unguri şi germani, niciun roman nefiind trimis acolo, deşi romanii erau mai numeroşi in Transilvania decât maghiarii sau germanii. Maghiarii sunt despotici şi se poartă la fel ca Habsburgii. România vrea să remedieze asta”

Publicaţia românească face o radiografie şi a celorlalte două provincii aflate sub dominaţie străină. Bucovina este descrisă astfel „Este una din cele mai bogate zone din Moldova, din punct de vedere al resurselor, dar şi al traditiilor. Aici, la Suceava, îşi aveau tronul domnitorii, iar la manastirea Putna erau ingropati”.

La cele doua provincii guvernate de Budapesta si Viena se adauga Basarabia, aflata sub controlul Rusiei. A fost cedata de Turcia Imperiului Ţarist, dupa pierderea razboiului din 1812. Recâştigata în  1856, a fost pierdută  din nou, dupa Unirea realizata de Alexandru Ioan Cuza, în timpul războiului ruso-turrc din 1877.

Potrivit publicaţiei amintite, deşi Basarabia a fost realipită Rusiei, România a primit în schimb Dobrogea, unde se afla Delta Dunarii. Totusi, în Basarabia traiesc peste un million de romani şi  nu vor putea exista relaţii diplomatice cordiale cu Rusia, până când această provincie nu revine alături de România.Pe langă  aceste provincii, mai exista „colonii de romani” în Bulgaria, Serbia şi Macedonia, care se numesc vlahi sau valahi şi sunt în mare parte păstori. Cuprinderea acestora într-o Românie unită va fi extrem de dificilă, apreciau americanii în articol. 

Bucureşti, un orăşel vesel şi francofon

Când vine vorba de Bucureşti, ziarul american îl compară cu oraşele mari ale lumii, precum New Orleans sau Washington. Un orăşel vesel şi francofon, care „de câteva saptămâni s-a transformat într-un oraş sobru şi trist”.

Este explicat şi motivul acestei transformării prin faptul că romanii îşi doresc unirea tuturor provinciilor ţarii. „Există 5.000.000 de romani care trăiesc acum dincolo de graniţele Regatului şi fiecare îşi doreşte unirea. România este azi o ţară mutilată, un fragment al adevaratei Românii, spre care tânjesc sufletele tuturor copiilor”.

„Prin urmare, locuitorii din Bucureţti au toate motivele să fie sobri în faţa acestei grave probleme. Acum s-au alăturat Aliaţilor şi, dacă aceştia vor câştiga războiul, România va primi înapoi cele două provincii aflate acum în Austro-Ungaria. Rusia se spune că ar fi promis la rândul ei că va da înapoi Basarabia”, îsi incheie articolul New York Times. (Material realizat de Nicu Neag)