Cum erau vaccinaţi copiii în urmă cu 150 de ani. Preoţii îi convingeau pe părinţi să-şi ducă odraslele la „bubat“ sau „altoit“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Relaţia dintre biserică şi medicină a fost una foarte strânsă de-a lungul istoriei. Preoţii aveau un rol important în controlul sănătăţii comunităţilor. Motivul era simplu: era nevoie de credincioşi puternici şi sănătoşi care să muncească pentru a-şi plăti dările.

Preoţilor li se cerea să anunţe epidemiile, să controleze sănătatea credincioşilor. În cazul în care izbucnea o epidemie lipicioasă, ei erau obligaţi să verifice starea copiilor la clasă, să anunţe medicul dacă li se părea ceva suspect. Se verifica curăţenia, dacă erau sălile aerisite, dacă învăţătorul era sănătos.

Au fost cazuri de învăţători tuberculoşi, care au fost daţi afară din învăţământ, pentru că îmbolnăveau copiii. Preoţii îi trimiteau pe părinţi cu copiii la vaccinare, care se numea atunci la „altuit”, sau la „bubat”. În registrele de stare civilă din secolul XIX şi începutul secoului XX apare şi o rubrică în care se trecea dacă pruncul a fost „altuit” sau nu. Mortalitatea infantilă fiind foarte ridicată, preotul trebuia să îi convingă pe părinţi să îşi vaccineze copiii. Tot preoţii îi convingeau pe credincioşi să meargă la medic sau să apeleze la moaşe calificate.

Muzeul Unirii din Alba Iulia deţine raportul unui medic arhidiecezan de la Blaj, realizat în urma unui control ginecologic efectuat asupra unei femei pe nume Amalia Grama în 8 februarie 1882, ale cărui rezultate constau în desfăşurarea procesului de divorţ. Soţii acuzau femeile de tot felul de defecte pentru a avea motiv de divorţ şi atunci ele erau controlate de medici, de cele mai multe ori femei. În cazul în care soţul insinua, la divorţ, că ea „nu e femeie”, medicul întocmea acest raport, şi se decidea dacă se putea continua căsnicia sau nu.

Pentru că foarte multe boli erau cauzate de lipsa de igienă, se organiza, în colaborare cu preoţii, Săptămâna Igienei. Preotul era parte din echipa medicală şi avea rolul de a merge din casă în casă pentru a verifica dacă este curat, dacă oamenii şi-au spălat rufele, etc. Săptămâna Igienei este atestată şi în ziare ca fiind un succes, iar la un moment dat, se organiza în fiecare lună. Româncele erau acuzate că nu ştiu să gătească, să combine alimentele, se găseau tot felul de acuze pentru îmbolnăvirea populaţiei.

image

După ce biserica a pierdut din influenţă în domeniul medicinei, acest domeniu a fost preluat cu forţă, de ziare. Reclame la cabinete medicale, anunţuri despre „bubat”, reţete la tot felul de boli, ştiri medicale, sunt doar câteva dintre informaţiile ce se făceau publice prin presă. Se făceau reclame la medicamente bune la toate bolile, medicamente care vindecau durerile de dinţi, de spate, tot felul de alte boli. Reclama era la acelaşi medicament, se schimbau doar indicaţiile terapeutice. Între popular şi ştiinţific, medicina ocupa un loc special în ziarele vremii. Pentru că leacurile băbeşti erau mult mai populare decât cele ale medicinei tradiţionale, ziarele au început să publice reţete bazate pe plante medicinale, atestate de profesorii de biologie. Se scria despre sinucideri, naşteri ciudate, medicamente.

Prima farmacie din Alba

Prima farmacie din judeţul Alba este cunoscută de la jumătatea secolului al XVII-lea, însă, oficial, documentele atestă existenţa unei farmacii un secol mai târziu. Sunt atestări de medici vechi în judeţul Alba. Ei erau certificaţi în Transilvania cu numele de physicus. Este puţin probabil ca Alba Iulia, mai ales după ce a fost capitală, să nu fi avut numeroşi medici locali şi chiar farmacii. Se ştie că o farmacie a existat în timpul lui Gheorghe Racozi II, la jumătatea secolului al XVII-lea, dar la jumătatea secolului al XVIII-lea, este atestată documentar prima farmacie din Alba Iulia, în 1751-1752. Printr-o cercetare dificilă făcută în teren, a fost reconstituit istoricul farmaciei contemporane din Teiuş şi destinul plin de încercări al vieţii farmacistei Victoria Mitrea, născută Neagoe, din celebra familie Neagoe de Stremţ.

image

Din arhiva Valentinei Achim din Alba Iulia s-a reuşit reconstituirea unei părţi din destinul primei femei stomatolog activă în Abrud, la sfârşitul secolului al XIX-lea, Vilma Pap. Fiica ei, Iudita, fost tehnician dentar, a devenit celebră înainte de 1918, având un cult pentru Avram Iancu şi a refuzat să cânte imnul oficial al vremii respective, condiţionând de cântarea unei melodii de-a lui Iancu, motiv pentru care a fost exmatriculată din toate şcolile din judeţ. Lucra împreună cu mama ei în atelierul stomatologic din Abrud şi s-a căsătorit cu Traian Achim, profesor la Liceul Mihai Viteazul din Alba Iulia.

Citiţi şi:

Închisoare cu suspendare pentru un afacerist care a condus beat şi a omorât o fată de 16 ani. Vinovăţia stabilită de instanţă: şoferul - 85%, victima - 15%

Dosar de criminalitate organizată, plimbat 10 ani prin instanţe. A patra rejudecare înseamnă prescrierea faptelor

Mărturie tulburătoare în dosarul crimei de la Lunca Mureşului. Fiica fostului primar Ioan Rusu: „Ucigaşul a fost un instrument. Autorii morali sunt liberi“

Operaţia pe creier efectuată în urmă cu 4.500 de ani. Descoperirea din România care a fascinat cercetătorii din Europa

 

Aceleaşi analize medicale, rezultate diferite la privat şi la stat. Peripeţiile unei femei de 84 de ani din Alba Iulia

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite