Cum a fost sărbătorită împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu. Crucea inaugurată de Regele Ferdinand şi Regina Maria pe Muntele Găina
0
În anul 1924, în cadrul unor fastuoase solemnităţi, în întreaga Românie a fost sărbătorită împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu. Evenimentul a fost marcat prin acte semnificative ce s-au desfăşurat în mai multe localităţi din ţară. Una dintre cele mai importante a fost amplasarea şi sfinţirea unei cruci omagiale pe Muntele Găina.
În localitatea în care a trăit Crăişorul Munţilor a fost renovată şi sfinţită casa natală a eroului, aici inaugurându-se Muzeul memorial ”Avram Iancu”. De asemenea, satul natal al eroului (Vidra de Sus) a primit numele eroului, Avram Iancu.
Alte manifestări realizate în 1924: a fost renovat mormântul eroului din cimitirul de la Ţebea; la Abrud a fost pusă piatra de temelie a unui spital pentru locuitorii Ţării Moţilor; toate bisericile ortodoxe şi unite au oficiat un parastas în memoria “Craiului Munţilor”; la 31 august 1924 (orele 21,00), la Câmpeni a fost prezentată - de către un colectiv de actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti (în rolul titular figurând actriţa Olimpia Bârsan) - piesa lui I.V.Suciu, ”Doamna Munţilor” (5 acte, în versuri), inspirată din evenimentele de la 1848/1849.
Aceste manifestări – organizate de ASTRA (a cărei adunare generală din anul 1924 s-a ţinut în „capitala” Ţării Moţilor, la Câmpeni) – au inclus în aria lor de desfăşurare şi muntele Găina. La 1 septembrie 1924, în prezenţa regelui Ferdinand, a reginei Maria, a lui Ion I.C.Brătianu, a altor înalte oficialităţi, a unui sobor de preoţi şi a unui număr foarte mare de moţi, sus pe platoul muntelui Găina, s-a desfăşurat cea mai mare ceremonie ţinută în secolul XX pe acest munte istoric. Obiectivul a fost sfinţirea şi inaugurarea unei cruci comemorative în memoria lui Avram Iancu, precum şi decorarea militarilor batalionului 5 vânători de munte, care a şi primit numele legendarului erou al Apusenilor. Meritul principal privind ridicarea acestei cruci comemorative şi a festivităţilor legate de inaugurarea sa, a revenit marelui om politic şi patriot Ion I.C.Brătianu (1864-1927), care a iubit atât de mult meleagurile de legendă ale Ţării Moţilor şi pe moţi.
Crucea comemorativă - numită mai apoi de către moţi, de către ceilalţi români - ”Troiţa lui Avram Iancu” – a fost amplasată în partea de răsărit a platoului montan, în zona cea mai de înaltă (1846 m), în mijlocul unui rondou de piatră de râu, amenajat special. Crucea cioplită în piatră de Câmpulung, a fost opera sculptorului Măţăuanu din Bucureşti şi reprezenta un dar simbolic al românilor de dincolo de Carpaţi, un semn de respect pentru „Craiul Munţilor” şi faptele sale puse în slujba neamului românesc.
Prima variantă a crucii de pe Muntele Găina ridicată în 1924
Documentele vremii descriu pelerinajul pe care, la şase ani de la marea unire, suveranul României reîntregite l-a făcut la locurile sacre ale moţilor începând de la ţebea până pe platoul de pe Muntele Găina.
„Luni, în 1 Septemvrie la oarele 9 dimineaţa, alaiul regal a sosit în Vidra, de unde a pornit imediat în ascensiunea muntelui Găina. Trasându-se din vreme un drum improvizat, ascensiunea care a durat aproape două ore, s’a făcut în condiţiuni favorabile. Regele, Regina, A.A.S.S. Prinţul Carol, Principesa Ileana precum şi cei mai mulţi dintre oaspeţi, între cari şi unii prelaţi, au urcat călare muntele. Alţii au încercat să se folosească de care cu boi, până unde au putut străbate. Către 11 începuse să mizguie ploaia. Vremea s’a înseninat, însă şi n’a fost nevoie de corturi solide, durate pe platoul muntelui de către batalionul de vânători din Abrud. Piscul de răsărit al muntelui a fost amenajat în formă de cerc cu un diametru de 13 metri. Platforma sprijinită pe zidul de piatră are 6 trepte spre Vest. În mijlocul platformei plantată cu jnepeni de munte a fost fixată crucea comemorativă de o reală valoare artistică, cioplită din piatră de Câmpulung, opera sculptorului Mâtauanu din Bucureşti, de unde fusese trimisă gata. În felul acesta piscul nivelat al muntelui, cu troiţa în mijloc, întruchipează un măreţ altar sub cerul liber, dominând de la acea înălţime solitară o vastă şi fermecătoare regiune alpină, amintindu-ne imaginea lăcaşurilor de închinare ale vechilor Druizi, adoratori ai singurătaţilor înalte”.
În partea superioară, crucea avea motive florale, realizate cu o deosebită măiestrie artistică, iar mai jos un text omagial: „Înalţatu-s'a această sfântă cruce întru amintirea nemuritorului Erou al Munţilor – Avram Iancu – cu prilejul centenarului naşterii sale şi s'a sfinţit în ziua de 1 septembrie 1924 în prezenţa M.S. Regelui Ferdinand şi a reprezentanţilor Naţiunii române întregite şi recunoscătoare”. Manifestările de pe muntele Găina au intrat în mentalul locuitorilor zonei, bătrânii amintindu-şi cu mândrie de acel 1 septembrie 1924. La o dată ulterioară, persoane necunoscute au distrus cea mai mare parte a inscripţiei omagiale. După 1989, vechea cruce distrusă a fost înlocuită de moţii din Avram Iancu, monumentul revenind la strălucirea din anul 1924. Ulterior, lipit de cruce a fost ridicat un monument al marelui erou naţional.
Se încarcă comentariile...
