Cum l-au sabotat „elitele“ ardelene pe Mihai Viteazul. Disputele din perioada în care a guvernat de la Alba Iulia i-au adus, în cele din urmă, moartea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mihai Viteazul a guvernat de la Alba Iulia, din capitala principilor Transilvaniei, din noiembrie 1599 până în septembrie 1600. Domnia acestuia nu a fost lipsită de dispute cu nobilimea ardeleană, care i-au adus până la urmă moartea.

În urma victoriei de la Şelimbăr, în 1 noiembrie 1599, domnitorul îşi făcea intrarea triumfală prin Poarta Sfântul Gheorghe a Cetăţii Alba Iulia şi se instala în Palatul Principilor. De aici, până în septembrie 1600, el s-a ocupat de organizarea administrativă a principatului, punând pe oamenii săi în cetăţi, oraşe şi în funcţii-cheie în consiliul princiar, alături de alţi reprezentanţi ai stărilor. În această perioadă, diverse surse atestă activităţile domnului în Alba Iulia. Dintre ele, rapoartele trimişilor imperiali sunt cele mai bogate în detalii. Acestea relatează pas cu pas întâlnirile oficiale şi cele secrete avute cu domnul fie în sala de consiliu a Palatului Principilor, fie în altă sală mai mică ocupată de el.

Tot la Alba Iulia a fost organizată şi dieta din 20-28 noiembrie 1599, în care domnul a solicitat stărilor depunerea jurământului de credinţă faţă de împărat şi faţă de el însuşi în calitate de guvernator. Deşi a legitimat stăpânirea sa asupra Transilvaniei în calitate de guvernator (consilier, căpitan general) al împăratului Rudolf al II-lea, în repetate rânduri Mihai a exprimat aspiraţia recunoaşterii domniei sale ereditare asupra Ţării Româneşti, Transilvaniei, iar după alungarea lui Ieremia Movilă din Moldova, în mai 1600, şi asupra acesteia din urmă. Planul său era crearea unei stăpâniri dinastice asupra celor trei principate.

A încercat să colaboreze cu stările ardelene, din care nobilimea era cea mai influentă, păstrând aproape neschimbate rânduielile şi instituţiile Transilvaniei. O serie de iniţiative au fost inspirate de Contrareformă, care viza întărirea catolicismului şi eliminarea confesiunilor protestante. La dieta din 20-28 iulie 1600, ţinută tot la Alba Iulia, domnitorul a solicitat aprobarea unor înlesniri pentru satele româneşti şi scutirea de robotă a preoţilor români ortodocşi, încercând să înlăture inegalitatea dintre aceştia şi preoţii celorlalte confesiuni. Domnul a avut un rol important în consolidarea instituţională a Bisericii Ortodoxe din Transilvania, iar în înţelegere cu împăratul Rudolf al II-lea viza chiar aşezarea ortodoxiei între religiile recepte ale principatului.

Imagine indisponibilă

Palatul Principilor, locul de unde a guvernat Mihai Viteazul

Perceput ca străin, stăpânirea lui nu a fost privită cu ochi buni de elitele ardelene, care doreau să-l aleagă pe principe dintre autohtoni. Domnitorul român dispunea de o armată călită în acţiuni militare, alcătuită în mare măsură din mercenari balcanici, cazaci, unguri, secui, la care se adăugau şi cetele de curteni şi cele boiereşti, dar nu avea şi capacitatea plăţii soldelor acestor oşteni. Depindea de sumele de bani trimise cu întârziere de împărat, fapt ce a contribuit la deteriorarea poziţiei sale în Transilvania, pe măsură ce mercenarii neplătiţi la timp s-au dedat la jafuri. În plus, cheltuielile uriaşe necesare întreţinerii armatei au sporit sarcinile fiscale impuse locuitorilor Transilvaniei la cote insuportabile. Prezenţa domnului român a făcut ca iobagii români să nu se mai supună stăpânilor lor şi o parte dintre ei să plece de pe domenii în secuime şi în zonele locuite de saşi, spre nemulţumirea nobililor.

Această situaţie explică răzvrătirea nobilimii ardelene, care, în loc să participe la dieta convocată de domn la Sebeş, s-a adunat la Turda, la 1 septembrie 1600. În alianţă cu forţele habsburgice ale generalul George Basta l-au înfrânt pe domn în bătălia de la Mirăslău (16 septembrie 1600). Cu aceasta stăpânirea sa în Transilvania s-a încheiat, Mihai fiind obligat să se retragă în Ţara Românească unde a încercat fără succes să respingă forţele polone şi moldovene care veneau să-l instaleze pe tron pe Simion Movilă, fratele domnului moldovean. Acesta a devenit domn al Ţării Româneşti din noiembrie 1600. În primele luni ale anului 1601, aflat la Viena şi apoi la Praga, domnul pribeag a căutat sprijinul împăratului pentru a-şi construi o nouă armată. După ce stările ardelene l-au trădat pe Basta şi au reales pe Sigismund Báthory principe, o nouă acţiune habsburgică în Transilvania a fost lansată. Oştile conduse de Mihai Viteazul şi generalul Basta au obţinut victoria de la Guruslău (3 august 1601) împotriva lui Sigismund Báthory, dar la 19 august 1601, domnitorul a fost asasinat la Câmpia Turzii. (Sursa: proiect MEMORIA URBIS „Alba Iulia - o istorie în imagini a oraşului prin străzile şi monumentele sale”)

Citiţi şi:

FOTO Paradisul de la Glod. O familie şi-a investit economiile de-o viaţă într-un mic rai în Apuseni, unde-au transporat case tradiţionale din Maramureş

FOTO Două case au fost „uitate“ la câţiva metri de autostrada Sebeş - Turda. Autorităţile caută soluţii pentru a putea fi expropriate

Motivarea unei achitări pentru evaziune fiscală la Tribunalul Alba: Contribuabilul nu poate fi din start bănuit de organul fiscal ca fiind de rea credinţă

FOTO VIDEO Ultima liturghie în biserica de la Vinţa, veche de peste 200 de ani. Apa otrăvită din iazul de la Valea Şesii va distruge lăcaşul din Apuseni

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite