Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Destinul tragic al generalului Dănilă Papp, militarul care a luptat atât în armata austro-ungară, cât şi în cea română

6
4 Dec 2015 07:16:40
Autor: Dorin Ţimonea
Generalul Dănilă Papp a luptat atât în armata austro-ungară cât şi în cea română
Generalul Dănilă Papp a luptat atât în armata austro-ungară cât şi în cea română

Una dintre cele mai tragice figuri ale istoriei românilor este cea a generalului Dănilă Papp. Acesta a luptat atât în armata austro-ungară, cât şi în cea din România, după anul 1918. În timpul vieţii, marele general a mai fost guvernator al Ţinutului Mureş, apoi ambasador al Regatului României pe lângă Sfântul Scaun.

Dănilă Papp s-a născut în 1868 în comuna Aciuva (jud. Zarand). A urmat cursurile Academiei Militare şi Şcolii Superioare de geniu din Viena. Primul Război Mondial l-a găsit cu garnizoana de la Trento. Între 1887-1890 a urmat la Viena cursurile Academiei Militare Tereziene, cea mai veche academie militară din lume. În 1894 a fost numit profesor la Şcoala Militară din Sibiu, iar din 1899 a urmat specializarea la Şcoala Superioară de Geniu din Viena. În 1906 a fost repartizat în Statul Major al Geniului şi numit şef al Direcţiei de Geniu din Comorod, iar în 1910 a fost transferat la Trento, unde avea să se afle în momentul declanşării primului război mondial. De aici a fost trimis în Galiţia pentru a conduce lucrările de fortificaţii de acolo.
 
Generalul a fost decorat, printre primii din Imperiul austro-ungar cu ordinul „Coroana de Aur”. În ianuarie 1915 a primit comanda grupului maiorului Fischer (compus din 7 batalioane), care ajuns sub comanda sa a repurtat victorii mari în Bucovina împotriva ruşilor. După Marea Unire de la 1918, a fost numit în Consiliul Dirigent şi înaintat la gradul de general şi şef de Stat Major al generalului Boeriu. Din 1923 a fost înaintat la gradul de general de divizie şi numit Comandant al Corpului I Armată din Craiova, iar la 1 aprilie 1924 a preluat comanda Corpului VI Armată din Cluj.
 
După promulgarea de către regele Carol al II-lea a legii administrative din 13 august 1938, prin care teritoriul României era împărţit în ţinuturi, generalul Papp a fost numit rezident al Ţinutului Mureş, cu reşedinţa în Alba Iulia. Aici s-a implicat activ în dezvoltarea oraşului şi în organizarea la Alba Iulia a unui muzeu reprezentativ, prin susţinerea depozitării a numeroase piese şi documente valoroase. Muzeul Unirii deţine o serie foarte valoroasă de obiecte valoroase ale generalului care au şi fost expuse în cadrul unei expoziţii deschise până în 26 februarie 2015.
 
”În ziua de 13 August anul acesta, în sala tronului din Palatul Regal cu o deosebită solemnitate, M.S. Regele a promulgat noua lege administrativă, după care a primit jurământul celor zece rezidenţi regali. La această solemnitate au luat parte membrii guvernului în frunte cu preşedintele Cons. de Miniştri împreună cu membrii Curţi M. S. Regelui şi membrii Comisiei ce-a alcătuit proectul de lege. D-l. ministru Armând Călinescu a citit decretul de promulgare a legi şi decretul pentru numirea celor 10 rezidenţi de ţinuturi. Au fost numiţi pe termen de 6 ani în această înaltă funcţiune domnii: ... General de Divizie în retragere Dănilă Papp, fost Comandant al Corpului VI Armata (Cluj), la Ţinutul Alba lulia”, se scria în ziarul ”Vieaţa Creştină”, apărut la Cluj în 28 august 1938.
 
De religie greco-catolică, generalul Dănilă Papp a devenit, în ultimii ani de activitate pe scena publică, ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, un post de o importanţă extraordinară, în contextul în care Vaticanul făcea eforturi uriaşe pentru a stăvili extinderea ororilor celui de-al doilea război mondial. După evenimentele din august 1944 viaţa sa a urmat un destin nefericit, fiind trecut de către comunişti în rândul „duşmanilor poporului” şi privat de o serie de drepturi. Comuniştii i-au reproşat eroismul dovedit în timpul primului război mondial, pe frontul din Galiţia, în timpul luptelor duse de armata austro-ungară împotriva ruşilor.
 
Prin urmare, generalul a fost şters din registrele de pensionari pentru că „a contribuit la menţinerea şi sprijinirea regimului fascist dictatorial în ţară”. În urma declaraţiilor unora dintre prietenii şi foştii săi colaboratori care invocau onestitatea generalului Papp, autorităţile comuniste au revocat decizia de anulare a pensiei. Cu toate acestea, rămânea în vigoare măsura de limitare a unor drepturi de care ar fi putut să beneficieze ca ofiţer pensionar. Generalul Dănilă Papp a murit în anul 1950 la 82 de ani, fiind înmormântat la Sibiu. 
 

Citiţi şi:

Legendele movilelor de la Biia: morminte pentru o armată otomană şi comori păzite de flăcări ce ies din pământ

De ce bat clopotele bisericilor catolice în fiecare zi la ora 12. Legătura cu momentul în care Iancu de Hunedoara a salvat lumea creştină de otomani

Cascadoria care i-a impresionat pe americani, realizată cu o Dacia 1300, în 1995, la Alba Iulia. Cum a zburat Lae Dreghici 63 de metri peste două TIR-uri

Controversele tăbliţelor de la Tărtăria, artefacte care ar conţine cel mai vechi scris din lume

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Sorin Barbul
4.12.2015, 10:05:15

„Destinul tragic” e prea mult spus. A avut o viață frumoasă, a avut parte (pe merit) de glorie și funcții, și doar ultimii 5 ani de viață i-au fost întunecați de „ciuma roșie” a comnunismului. Și-a pierdut temporar pensia, dar putea fi mult mai rău: putea sfârși în închisorile comuniste, ca mulți alți oameni de valoare ai României.

+2 (4 voturi)
Sorin Barbul
4.12.2015, 10:06:53

P.S. Presupun că Papp era de fapt un simplu POP, maghiarizat abuziv, ca multe alte nume românești în Austro-Ungaria.

+2 (4 voturi)
Laci Tyukosvolgyi
4.12.2015, 13:57:12

mdaaa... la fel şi cu Covaci, Sabău, Chereches, Naghi, Balogh, Cadar...etc. cică "abuziv"....mare grădina lui D-zeu.....

0 (2 voturi)
Sorin Barbul
4.12.2015, 15:25:26

Domnule Laci, maghiarii au făcut făcut tot ce au putut pentru a-i maghiariza de români timp de secole. Și nu vorbesc aici numai de cazurile nobililor care DE BUNĂVOIE s-au maghiarizat și au trecut la catolicism ca să-și păstreze privilegiile [deja celebrele cazuri ale familiilor Morsyna de Reketrye sau Morsinay (din Mușina de Rac, din Densuș - Hunedoara - familie din care se trage si Erzsebet Morzsinay, mama lui Iancu de Hunedoara), Pesthyen, Pesthyeny din Pesteana, Kende sau Kendeffy de Malomwyzf din Rau de Mori – Hațeg (foștii cneji Cândea, apropiați ai lui Iancu de Hunedoara și stâpânii castelului Colț, care a inspirat castelul din Carpați al lui Jules Verne), familia Corvinus de Hunyad, familia Draggfy (fostă Dragoș) din Maramureș, familiile Bizere (Bizerea) și Josika (Iojică) din Caransebeș, famila Majlath (fostă Mailat) din Făgăraș, etc....], ci și de sutele și miile de familii de români ale căror nume au fost maghiarizate abuziv – Moraru devenind Molnar, Croitoru devenind Szabo, etc; de exemplu eu am avut niște rude ce se numeau Albu și al căror nume a fost tradus în actele oficiale, devenind Feher.* Se traduceau, evident, și prenumele – ceea ce explică de ce mulți români ardeleni purtau niște prenume latine – adeseori ridicole – precum Valeriu, Tiberiu, Flaviu, Ovidiu, Iuliu, Marcel, Traian sau altele precum Sofronie, Mircea, etc., care nu puteau fi maghiarizate; în ceea ce privește femeile, am avut două mătuși care se numeau Eleftera și Eufrosina (caraghios, nu?). ACESTE PRENUME NU PUTEAU FI MAGHIARIZATE. (Uneori totuși se reușea: Cum numele familiei noastre, cu articolul hotărât enclitic L, nu avea cum să fie maghiarizat - din fericire, dar l-am întâlnit totuși în unele documente ortografiat Barbuly - pe bunicul Clemente l-au „botezat” oficial în acte … Kelemen!!!!) De fapt maghiarii au tendința de a maghiariza toate numele: îți spune ceva Verne Gyula? * Deci Covaci a un Fieraru maghiarizat Kovacs, apoi românizat din nou, ș. a. m. d.

0 (2 voturi)
costica cova
4.12.2015, 12:15:05

..si astazi sint in jur de 50.000 de romani care poarta nume unguresti dar merg la biserica ortodoxa sau greco-catolica.Magiarizarea romanilor a fost politica de stat in Ungaria inainte de 1919.

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (6)