Drama femeii care stă în cărucior de 25 de ani. S-a vindecat de scleroză multiplă, dar n-are cine s-o ajute să meargă
0
Are 64 de ani şi s-a vindecat de una dintre cele mai cumplite boli, scleroza multiplă. Cu toate acestea, nu poate să meargă din nou pentru că în oraşul în care locuieşte nu există un asistent care să o ajute. Povestea Michaelei Mircioiu Jurat este un exemplu de urmat pentru mulţi dintre noi.
Femeia din oraşul Zlatna, judeţul Alba, a aflat de cumplita boală numită scleroză multiplă pe vremea când tinerele de vârsta ei visau la lucruri dintre cele mai îndrăzneţe. Totul s-a declanşat, povesteşte Michaela, în studenţie. „Eram în anul IV la Facultatea de Chimie din Cluj Napoca. În urma unei viroze foarte puternice, am constatat că atunci când urcam scările obosesc foarte tare. Iniţial, medicii mi-au spus că sunt intoxicată cu oxizi de azot. Eu am bănuit că e ceva mai grav şi pe urmă am aflat crudul adevăr, că sufeream de scleroză multiplă“, aşa descrie Michaela începutul calvarului care avea să-i schimbe viaţa radical.
După absolvirea facultăţii a urmat stagiatura la fabrica „Dero“ Ploieşti, iar de aici a ajuns la Institutul de Cercetări Produse Electrotehnice din Bucureşti. Aici a lucrat ca cercetător chimist timp de 9 ani. În tot acest timp, boala a atacat treptat. Iniţial, s-a trezit cu o semipareză la piciorul stâng. În scurt timp, i-a fost afectat piciorul drept şi mâna dreaptă. Activităţile de zi cu zi au ajuns în timp o adevărată corvoadă, iar urcatul treptelor a devenit pe zi ce trece un lucru tot mai greu. „În ultima zi când am mers la serviciu. La întoarcere, când am coborât din Trabant nu am reuşit să mai merg. Am fost ajutată să ajung acasă, să urc în pat”, a spus Michalea Mircioiu. Aşa a ajuns femeia să fie imobilizată la pat şi dependentă de scaunul cu rotile. Asta se întâmpla în urmă cu aproape 25 de ani.
Transplant de celule stem în China
De atunci, a probat toate tratamentele cunoscute sau experimentale care există, chimice, naturiste sau ezoterice. „Mi-am propus că trebuie să fac ceva, să lupt cu boala. Am făcut yoga, am ţinut regim cu grâu încolţit, am făcut bioenergie. Spre exemplu, timp de 6 ani şi trei luni am consumat zilnic câte un borcan de grâu încolţit, câte un litru de suc de legume şi miere de albine. Au fost perioade crunte, în care nu am dormit câte 8 zile consecutive“, povesteşte Michaela Mircioiu Jurat. În 1998, după moartea soţului, s-a mutat din capitală, în oraşul Zlatna, judeţul Alba, la casa părintească.
Michaela participă frecvent la activităţile Asociaţiei ”SM Speromax” Alba. Foto: urbeamea.ro
„Marea schimbare“ s-a concretizat în 2007, când a avut şansa să facă primul transplant de celule stem în China. „Boala se agrava de la o zi la alta. Nu mai puteam să-mi folosesc mâna, am deficienţe de vorbire. M-am rugat la Dumnezeu să-mi dea un gând bun, o idee, un sprijin. Ajutorul financiar a venit din partea unor prieteni apropiaţi şi a unei bănci. „Mi-am pus toate speranţele în medicii chinezi. În urma celor două transplanturi, din 2007 şi 2008, port 12 celule stem“, spune femeia. În urma acestor tratamente, Michaela Jurat Mircioiu s-a vindecat de boală, dar trebuie să reînveţe practic să meargă după decenii de imobilizare la pat şi de stat în căruciorul cu rotile. Ea a spus că nu reuşeşte încă să facă acest lucru, neavând sprijinul necesar. ”La nivel de Zlatna, unde nu este nici spital, nu reuşesc să-mi găsesc un asistent care să mă ajute să învăţ să merg. Trebuie să înveţi să mergi cu cadru. Fac alte exerciţii de mişcare, dar nu am reuşit încă să merg. Am făcut recuperare şi la Alba Iulia, dar deocamdată nu m-a ajutat astfel încât să pot să merg din nou”, spune femeia.
Experienţa în lupta cu boala, descrisă în două cărţi
Michaela Mircioiu Jurat a scris trei cărţi, în două dintre aceastea povestind viaţa sa în scaunul cu rotile. Prima
carte este romanul „Lătratul vulpii“ în care a împletit realitatea cu ficţiunea şi care aduce în prim plan perioada haiducilor care împărţeau săracilor aurul din ţinutul Zlatnei, înainte de Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Michaela a lasnat anul trecut primul volum al romanului „Şansa – Ciclurile primei vieţi”.
Femeia a povestit despre etapele prin care a trecut din momentul în care a fost diagnosticată, la vârsta de 20 de ani, în timpul facultăţii, cu scleroză multiplă şi până în 2007, la vârsta de 46 de ani. Recent, sciitoarea a lansat şi al doilea volum denumit „Şansa – Povestea unui nou început” în care îşi continua povestea vieţii din 2007 şi până în prezent. ”De ce am îndrăznit să scriu eu un roman în aceste condiţii? Pentru că vreau ca romanul meu să fie un exemplu, un ghid în lupta împotriva sclerozei multiple”, a mai afirmat Michaela.
Ce este scleroza multiplă
Scleroza multiplă este o boală care afectează sistemul nervos central. Nu sunt puţini ei care sunt tentaţi să asocieze cuvântul cu o problemă mintală, pentru că se gândesc la un om „sclerozat", însă nu are nicio legătură cu senilitatea. Manifestările bolii variază mult de la un caz la altul, la fel ca şi ritmul de evoluţie. Totul depinde de localizarea leziunilor cerebrale, mai exact de apropierea faţă de diverşi centri din creier
Poate să mimeze multe alte boli neurologice, motiv pentru care şi-a primit numele de „marele actor al neurologiei”. Debutează între 20 şi 40 de ani, adică în perioada cea mai activă a vieţii. În România sunt aproximativ 7.000 de persoane cu scleroză multiplă, iar boala este încadrată de specialişti în rândul celor rare. Tratamentul este gratuit printr-un program national, însă ca şi alte astfel de programe este subfinanţat. Incidenţa sclerozei multiple în rândul femeilor este mai ridicată decât la bărbaţi cu aproximativ 50%.
Citiţi şi:
Jefuirea oraşului Alba Iulia la mijlocul anilor 1600: turcii şi tătarii l-au distrus din temelii
Se încarcă comentariile...
