Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Execuţia lui Horea şi Cloşca pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. Cum se practica zdrobirea cu roata, cea mai grea pedeapsă din codul penal austriac

9
28 Feb 2016 15:04:17
Autor: Dorin Ţimonea
Imaginea rămasă în istorie ce surpinde scena execuţiei lui Horea şi Cloşca pe Dealul Furcilor, la Alba Iulia
Imaginea rămasă în istorie ce surpinde scena execuţiei lui Horea şi Cloşca pe Dealul Furcilor, la Alba Iulia

În urmă cu 231 de ani, la 28 februarie 1785, la Alba Iulia, pe Dealul Furcilor, erau executaţi prin tragere pe roată Horea şi Cloşca, doi dintre conducătorii Răscoalei din 1784. Pentru ziua execuţiei au fost aduşi, sub drastică poruncă împărătească, câte trei oameni bătrâni şi trei mai tineri, din 419 localităţi din comitatele răsculate ale Transilvaniei: în total 2.515 oameni.

Execuţia prin tragere pe roată s-a desfăşurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloşca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un ţigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul şi după alte 8-9 lovituri şi-a dat sufletul. Conform sentinţei, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părţi şi puse în ţeapă în cele mai importante localităţi din comitatele Alba şi Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crişan a fost tratat în aceeaşi manieră.
 
Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. pasurile de trecere în Ţara Românească şi Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluţiei să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit şi la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaţilor transilvani. Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului din Munţii Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan, vândut de nouă ţărani greco-catolici din Cărpeniş, căpeteniile lor fiind preoţii greco-catolici din acel sat, tată şi fiu (Popa Moise şi Popa Moise cel Tânăr). Arestaţii au fost depuşi la Alba Iulia. S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfăşurarea răscoalei şi pe cei trei conducători ai acesteia.
 
Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse prevăzută de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frângerea cu roată. În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuţiei. Horea şi Cloşca au fost transportaţi în două care separate, având alături până în momentul execuţiei pe preotul Raţiu din Maierii Bălgradului. Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana şi aproximativ de 300 de pedestraşi şi husari. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduşi cu forţa câte trei tineri şi trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfăşurat principalele evenimente ale răscoalei.
 
    
După citirea sentinţei, în limbile maghiară, germană şi română, călăul Albei Iulia, cu ucenicii săi, începură execuţia. Modul în care era practicată zdrobirea cu roata se cunoaşte din codicele terezian, din documente şi este aidoma ilustrată de unele reprezentări grafice contemporane. Condamnatul era aşezat pe spate, în poziţie răstignit, pe un “pat” lucrat fie din doua bârne cioplite, îmbinate în formă de X, pe care era legal de mâini şi de picioare, fie în formă simplă: mâinile şi picioarele condamnatului erau legate la capete de ţăruşi, iar sub el, mai ales pe sub picioare şi pe sub mâini erau aşezate curmeziş, la mici distanţe, bucăţi de lemn, cum se pare că a fost cazul aici. Roata de execuţie era o roată de car, obişnuită sau mai mare, cu butucul plin şi neferecată, în schimb având fixat pe circumferinţă, la o parte, o şină de fier în formă de citit.
 
 
Călăul se aşeza în picioare deasupra condamnatului, mai precis deasupra locului unde avea să lovească, fixând roata cu ambele mâini de obezi, perpendicular, cu fierul în jos, şi aşa izbea la intervale mai lungi sau mai scurte, de obicei în dreptul spaţiului dintre bucăţile de lemn, astfel ca orice lovitură de roată să fie o frântură de os sigură. Pe una din stampe citim şi prescripţia că intervalul dintre lovituri să fie de trei minute (răstimp în care călăul făcea cu roata fel de fel de mişcări pentru a da cât mai mare spectaculozitate execuţiei), iar dacă din lovitură condamnatul ar leşina, să fie trezit aruncând peste el o găleată de apă. Arta călăului era de a prelungi chinurile condamnatului, de a-l face să îndure din plin fiecare lovitură şi de a-l ţine în cursul execuţiei treaz şi cât mai mult în viată, ca să îndure cât mai multe. Lovitura de gratie, care se dădea în dreptul inimii, era o favoare; ea era mortală. La sfârşit călăul, cu ucenicii săi care l-au ajutat în toate fazele execuţiei, proceda la operaţiile prescrise de sentinţă şi la vehicularea părţilor în locurile indicate.
 
 
Înainte de moarte, Horea şi Cloşca au fost împărtăşiţi creştineşte de preotul neunit Nicolae Raf, care în prealabil le scrisese la amândoi şi testamentele. Ştiind ce avea să urmeze, Crişan s-a spânzurat în închisoare cu nojiţele de la opinci, la data de 13 februarie 1785. Capul său a fost expus într-o ţeapă în faţa propriei case. Trupul i-a fost despicat de călău în bucăţi, iar acestea trimise şi expuse public în diverse localităţi (Abrud, Bucium, Brad şi Mihăileni) ai căror ţărani se răsculaseră, cu scopul de a-i îngrozi pe aceştia şi a-i descuraja, ca să nu mai încerce pe viitor să se ridice împotriva nobilimii maghiare din Transilvania. (Sursa documentare: Revista Dacoromania)
 

Citiţi şi:

Cum poţi să te cazezi gratuit în Apuseni. Planul mărinimos al cuplului de români care a renunţat definitiv la traiul prosper din oraş pentru viaţa de vis din munţi

Angelica Rozeanu, legenda tenisului de masă: prima campioană mondială din istoria sportului românesc

Drama femeii care stă în cărucior de 25 de ani. S-a vindecat de scleroză multiplă, dar n-are cine s-o ajute să meargă

Pe urmele partizanilor, în cătunul Zăpodie din Apuseni. În urmă cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii grupării Şuşman

Jefuirea oraşului Alba Iulia la mijlocul anilor 1600: turcii şi tătarii l-au distrus din temelii

Odiseea statuii lui Avram Iancu din Cîmpeni, cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional din Ţara Moţilor

Răzbunarea comuniştilor împotriva eroului Elie Bufnea: şase ani de închisoare pentru că a scris despre lupta soldaţilor români contra bolşevicilor

Transalpina în fotografii spectaculoase de arhivă. Cum se parcurgea cu maşina cel mai înalt drum din România în 1968

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

x cogito ergo sum
28.02.2016, 15:45:36

O mostra de civilizatie austriaca aceasta executie barbara inventata de niste minti bolnave Si cand te gandesti ca asta se petrecea nu demult in urma cu 230 de ani in Epoca Iluminismului .

+5 (7 voturi)
Alfa Omega
28.02.2016, 18:48:06

Nu austriecii au facut romanii sa se rascoale ,ci ungurii ! Ei sunt cei care nu mai incapeau de romani !

+2 (6 voturi)
A4
28.02.2016, 23:17:31

Zamo iarasi kalci in strachini dezinvolt ca si Joska Király: "Moștenise de la mama sa credința că dinastia de Austria are o calitate augustă și pretindea să obțină orice își dorea pentru propria sa putere și interes. Contemporanii au spus despre el că era impresionant, dar nu neapărat în mod plăcut. Caracterul arogant al împăratului a fost evident și pentru Frederic al II-lea al Prusiei, care, după prima lor întâlnire din 1769, l-a descris ca fiind ambițios și capabil să pună lumea pe foc. Ministrul francez Vergennes, care l-a întâlnit pe Iosif când acesta a călătorit incognito în 1777, l-a considerat a fi "ambițios și despotic".[2]"----------cum spunea prusacul a si pus lumea pe foc............mai zamo mai ...de ai gandi tu inante de a te avanta ce bine ar fii.....

-3 (5 voturi)
alexandru cordos
28.02.2016, 16:57:30

de ANTON MELZER ce sa zic era ungur de aceia ia vandut dar de fetele bisericesti care erau romani opapistasi se vede ca erau lacome dupa arginti ca si iuda in biserica sa nu ai incredere

0 (4 voturi)
Cristian Saileanu
28.02.2016, 19:45:51

Balada lui Horea – 17:45 https://www.youtube.com/watch?v=x4tHEqUmUlg https://www.youtube.com/watch?v=_rquFtyyPSY cantecul nr. 3 Unde eşti tu, Horeo, împārate? Tu le’ai tras la grofi şapte la spate Cât domnita’i printre noi Nemeşii şi’ai lor slugoi N’au avut nici casā nici bucate. Re: Cât fu Horea cāpitan Şi domnii purtau suman Gâlgâia a râs prin cele sate. Rāsārit’a soare printre moţi Ce’a jurat sā ne scape de hoţi, De veneticul de hun Ce ne fura din ceaun Foc şi jar le’a pus sub tālpi la tāţi. Re: Pân’ ce Horea’mpārāţit Domnii n’a mâncat din blid Nici cuţât sau furcuţā de’argint. Laţul grofilor de gât ne strânge Dupā’un druţ de pâne pruncu’ţi plânge Dar veni Horea cel Bun Croind drum pentru român Lasând între domni dârā de sânge. Re: A venit Horea’mpārat Rāsculând din sat în sat Şi spinarea grofilor o frânge. Cât şezut’a Horea sub gorun N’a dormit o geanā nici un hun Bozgori nu s’au desculţat Nici in pat nu s’au culcat N’a şezut la prânz un cāpcăun. Re: Pânā ce ne fu Horea crai De domnie era vai Şi românul avea traiul bun. Te’a durut când te’au strivit pe roatā, Cand te’au apucat de beregatā? Şi bātut’au tobele Sā’ţi sugrume vorbele Ce trezise românimea toatā. Re: Cel ce neamul şi’a trādat Vecinic fie blestemat Sā’i fie culcuşul numa’n zloatā. Cine zice Horea cā’i departe Pace’n lumea asta n’aibā parte. Fiindcā Horea’i între noi Spârcuind între ciocoi Şi dreptatea cu securea’mparte. Re: Vine Horea’n fāgādau Grofii fug fārā hinteu Ca guzganii speriaţi de moarte. Ce’mi vād ochii cā mijeşte’n zare Moţogani voinici venind cālare Prin munţii Gilāului Codrii Sorocetului Trece Horea care moarte n’are. Re: Se vede Horea pe deal Nemeşii fug din Ardeal Nu le arde nici de comândare.

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (9)

Modifică Setările