Experienţa fascinantă a unui student român în Indonezia. „M-a rugat să pun mâna pe soţia lui gravidă, să le binecuvântez copilul, ca să arate ca mine“

Cristian Achim (dreapta) a trăit o experienţă deosebită în Indonezia. Sursa foto: colecţia personală

Cristian Achim, un student român din Alba Iulia, care a câştigat o competiţie la nivel european organziată de cel mai mare producător de cabluri electrice din lume, a avut parte în vara acestui an de o experienţă inedită în îndepărtata Indonezie.

Cristian Achim are 21 de ani, este student la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi a participat la un program de voluntariat în Indonezia, într-un oraş cu peste trei milioane de locuitori. Cristian a fost unul dintre cei trei studenţi de la universităţile tehnice din Europa care a primit o astfel de bursă.

„M-am înscris la această competiţie şi după două luni în care am trecut prin mai multe etape de selecţie, am primit uimitoarea veste că sunt unul din cei doar trei câştigători. Eu am ales să merg în Indonezia în proiectul Earth Heroes 3.0“, spune Cristian. Celalalte două variante erau Columbia şi Malayesia. Bursa oferea costul zborului spre una dintre cele trei destinaţii şi oportunitatea de a fi voluntar timp de şase săptămâni într-un proiect cu cauză social-culturală susţinut de Naţiunile Unite şi organizat de AIESEC, organizaţia globală a studenţilor. Competiţia organziată de Prysmian Group

a fost destinată studenţilor de la universităţi tehnice din Europa. Cristian Achim a oraşul Surabaya din Java. „Am fost incredibil de fericit când am aflat că am primit această oportunitate, a fost într-adevăr o experienţă care mi-a schimbat perspectivă asupra vieţii. Ţara această, cultura ei fascinantă şi oamenii minunaţi m-au uimit în fiecare zi. Am învăţat, văzut, gustat şi experimentat multe lucruri noi, însă am şi adus inspiraţie, bucurie şi un impact pozitiv asupra comunităţilor cu care am lucrat, ceea ce mi-a înălţat sufletul. Am văzut cum această generaţie tanără şi inflăcărată se ridică, axată tot mai mult pe schimbarea necesară societăţii lor, luând iniţiativă, protejând şi îngrijind mediul lor înconjurător, ţara lor, casa lor. Ei au învăţat de la mine şi eu am învăţat de la ei, dar am acţionat împreună“, spune Cristian Achim.

ACTIVITĂŢI PENTRU PROTEJAREA PLANETEI

Proiectul a fost dedicat îndeplinirii unuia dintre obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite şi anume SDG#13, pentru protejarea planetei – „Acţiuni de urgenţă pentru a combate schimbările climatice şi impactul acestora“. „În fiecare zi am avut diferite activităţi organizate de AIESEC Surabaya. Am mers la şcolile şi liceele din oraş pentru a le vorbi tinerilor despre importanţa protejării ecosistemului şi mediului în care trăim, pentru a-i motiva şi încuraja, dar mai ales am implementat diferite activităţi practice în şcoală sau în oraş“, spune tânărul.

În cele şase săptămâni cât a stat acolo, Cristian a lucrat cu diferite comunităţi din oraş, cetăţeni şi muncitori ai unor sate din apropiere, a plantat mangrove în afara oraşului şi copaci în parcurile oraşului, a contribuit la proiectul oraşului One Million Biopori – pentru prevenirea inundaţiilor şi chiar a fost invitat la cină la casa primarului din Surabaya. Pe toată durata acestui proiect a fost contactat de jurnalişti ai oraşului şi a apărut în cel mai prestigios ziar din Java – „Jawa Pos“, cu una din activităţile de reciclare a hârtiei.

„Cred că cel mai important aspect în a fi un erou al pământului e să lucrezi la voinţa oamenilor – să aibă iniţiativă, să-şi schimbe perspectiva şi să vadă cât de mult comportamentul şi valorile noastre trebuie îmbunătăţite. Trebuie să înţelegem că, respectând natura, ne respectăm pe noi înşine. Trebuie să luăm exemplu şi să luptăm pentru un mediu mai bun. Trebuie să învăţăm încă de mici, în şcoală, cât de important este să protejăm mediul în care trăim şi cum prin acţiuni simple, împreună, putem face asta cu uşurinţă“, a adăugat acesta.

Cristian a întâlnit în Indonezia mulţi oameni şi a ascultat multe poveşti de viaţă, câteva dintre acestea impresionându-l. „O astfel de poveste e cea a unui suflet îndurerat din comunitatea de pescari – o parte săracă a oraşului, unde întâlneşti mulţi oameni trăind împreună în case înghesuite între străduţe înguste. Îmi spunea cum le-a promis din nou copiilor săi că la anul îi va trimite în sfârşit la şcoală, însă pentru că nu a reuşit să strângă destui bani din munca pe care o face, nu va putea să-şi ţină promisiunea. Îmi spunea cât de nesigură este meseria de pescar, cât mult depinde de vreme, şi că sunt zile în care abia reuşeşte să prindă destui peşti ca să-şi hrănească familia. Deşi vrea că să-şi ajute copiii să aibă o viaţă mai bună decât a lui, îi este teamă că, inevitabil, vor ajunge şi ei la rândul lor pescari şi nu vor reuşi să iasă din acest cerc cumplit al sărăciei“, povesteşte studentul.

A FOST RUGAT SĂ „BINECUVÂNTEZE“ O FEMEIE ÎNSĂRCINATĂ

Toţi oamenii de acolo, indiferent de situaţia socio-economică, sunt primitori şi deschişi. În Indonezia 87% sunt musulmani şi 10% creştini. „M-a impresionat să văd cum cei din religia islamică se trezesc la 4.00 dimineaţa să se roage, să văd cum trăiesc în armonie alături de creştini şi chiar să vină musulmani cu mine la biserică. Însă de la insulă la insulă întâlneşti oameni diferiţi, vorbind un alt dialect. Am fost surprins să văd cum, oriunde mergeam, am primit prea multă atenţie din partea lor, doar fiindcă sunt european – în şcoli, în comunităţi, pe stradă – punctul culminant fiind atunci când un vânzător m-a rugat să pun mâna pe soţia lui gravidă, să le binecuvântez copilul, ca să arate ca mine“, spune Cristian.

Citește și: Manifestări de Ziua Naţională la Alba Iulia: defilare militară, masă populară cu 12.000 de porţii şi concerte în aer liber

Studentul a locuit la o familie musulmană despre care spune că este foarte deschisă şi iubitoare. „Am mâncat doar mâncare traditională, fructe exotice, ciudăţenii nemaiîntâlnite. Am călătorit ca ei, motocicletă fiind cel mai eficient mijloc de transport, le-am învăţat limbă, le-am explorat jungla, vulcanii şi mările. Am îmbrăţişat cultura, oamenii şi natura şi le-am adunat toate acestea în amintiri preţioase. Am reuşit să ajung în locuri extraordinare, să văd minunile incredibile ale naturii, focul albastru (un fenomen natural care apare doar în două locuri din lume), dragonii de Komodo luptându-se, să ating cel mai mare lac vulcanic acid din lume şi să urc pană în vârful vulcanilor pe timp noapte. Am luptat pentru viitorul mai bun al oamenilor de acolo şi am lăsat o amprentă verde în locuri uscate, în case sărace, în relaţii şi în privirile copiilor, o speranţă care sper să continue să înflorească neîncetat“, mai spune studentul român.

Cristian este de părere că o astfel de experienţă îţi modelează viziunea şi perspectivă asupra vieţii, a omenirii şi a lumii în care trăim: „Când te rupi de cotidianul tău confortabil şi te arunci în spontaneitatea unei aventuri, dar mai ales, te laşi pătruns de curiozitatea unui loc nou, a unei culturi diferite, a unei fapte bune , înlături orice preconcepţie şi îţi deschizi inimă larg, ai numai de câştigat“.