Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Femeile din viaţa lui Mihai Viteazul: de la Doamna Stanca până la misterioasa blondă de la Praga

0
18 Mar 2015 20:34:04
Autor: Dorin Ţimonea
Mihai Viteazul şi misterioasa blondă din tabloul ”Cresus arâtandu-şi comorile lui Solon”
Mihai Viteazul şi misterioasa blondă din tabloul ”Cresus arâtandu-şi comorile lui Solon”

Voievodul Mihai Viteazul a rămas în istorie prin Unirea celor trei ţări române în anul 1600. Pe lângă faptele istorice de mare anvergură, Mihai Viteazul a avut şi o viaţă persoanlă destul de înflăcărată. A trăit de-a lungul scurtei sale vieţi mai multe poveşti de dragoste. Stanca, Tudora, Velica, Zamfira şi Maria Christierna sunt femeile din viaţa lui Mihai Viteazul.

Despre viaţa domnitorului Mihai Viteazul s-au scris multe cărţi. Una dintre operele care prezintă cel mai realist portretul acestuia a fost scrisă de istoricul şi filologul Petre P. Panaitescu şi este denumită succint ”Mihai Viteazul”. În carte sunt descrieri şi cu privire la poveştile de dragoste trăite de marele voievod român. Spre deosebire de Ştefan cel Mare, viaţa personală a lui Mihai Viteazul nu a fost expusă de către istorici, decât într-o mică măsură. Aceasta deşi unele dintre relaţiile extraconjugale ale domnitorului erau de notorietate în perioada cât s-a aflat la conducerea Ţării Româneşti. Mihai Viteazul provenea dintr-o familie înstărită, el intrând de tânăr în contact cu lumea pestriţă a comercianţilor. În tinereţe se ocupa cu comerţul cu vite şi giuvaieruri. 
 
„S-a înălţat din treaptă în treaptă, în mijlocul boierimii oltene, că un om de ţară ce cunoştea necazurile şi lupta îndărătnică a lumii de pe atunci. Astfel îl înţelegem mai bine pe Mihai, zbuciumul sălbatic al sufletului lui necizelat de curţile domneşti, legăturile lui cu cercurile greceşti de la Constantinopol. Astfel, prin această latură, a fost copilul ţării, din straturile ei adânci. În această lumină vedem un alt Mihai Viteazul, mai uman şi mai viu, care nu e scăzut prin nimic", astfel îl carcaterizează Petre P. Panaitescu pe tânărul Mihai Viteazul.

Femeile din viaţa lui Mihai Viteazul: căsătoria cu Doamna Stanca

Voievodul era deja un boier prosper în 1583 când s-a căsătorit cu Doamna Stanca. Avea la vremea respectivă 27 de ani şi 44 de sate în proprietate, în condiţiile în care un boier normal avea maxim 12 sate. Doamn Stanca i-a netezit, însă, calea pentru a ajunge în rândul marii boierimi şi pentru a ajunge la dregătorii. Unii istorici susţin că soţia celui care avea să ajungă domiot era nefericită. ”Nu se poate sa fi fost o femeie fericită. Căci, oricât am dori ca femeile acelea să fi avut suflete de oţel şi inimi împietrite în dureri, nu putem crede că jupânesele şi Doamnele române vedeau cu inima bună pe bărbaţii lor stând mai mult în lagăre decât în iatacuri, şi când se întorceau acasă, mai mult în iatacurile ţiitoarelor decât în ale lor”, afirmă istoricul Constantin Gane în volumul ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Mihai Viteazul şi Doamna Stanca - pictură la Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti
 
Mihai începuse să viseze la tronul Ţării Româneşti după 1590. În urma căsătoriei cu Doamna Stanca avea la vremea respectivă doi copii: Florica şi Nicolae, care avea să urce pe tron în perioada cât Mihai Viteazul era în Transilvania. Pe lângă Florica, Mihai Viteazul a mai avut o fiică, Marula, născută la 1599, dintr-o relaţie a domnitorului cu o ţiitoare (amantă, cocubină – n.r.) cunoscută drept ”Tudora din Târgşor”. Mihai nu a ţinut secret naşterea fiicei sale, pe care a vizitat-o şi căreia i-a lăsat moştenire printr-un hrisov mai multe sate. Hrisovul avea să fie ulterior motiv de proces între cele două fiice ale domitorului. 

Femeile din viaţa lui Mihai Viteazul: aventurile din Cetatea Alba Iulia

Ajuns la Alba Iulia, unde a intrat triumfător în Cetate la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul şi-a continuat aventurile transformate în poveşti de dragoste. Ioan Norocea era la vremea respectivă un oştean de încredere din oastea lui Mihai Viteazul. Domnitorul a cunoscut-o pe Velica Norocea, fiica oşteanului, înainte de a ajunge la Alba Iulia. Velica şi sora sa, Zamfira, erau de multă vreme la curtea principilor maghiari ai Transilvaniei. Unii istorici acreditează ideea că Mihai Viteazul s-ar fi iubit şi cu Zamfira, însă nu există dovezi clare în acest sens. În schimb, relaţia cu Velica Norocea apare relatată în cărţile mai multor cronicari ai vremii. Velica avea multă influenţă la curtea principelui Sigismund Báthory. Cunoscând mai multe limbi, aceasta i-a fost, iniţial, interpret lui Mihai Viteazul după victoria de la Călugăreni, din august 1595, când acesta a fost primit de către principele maghiar. Ulterior a intrat în “anturajul” domnitorului român, devenind ulterior amanta acestuia. Mihai Viteazul era căsătorit de la 27 de ani cu Stanca. Voievodul a cunoscut-o pe Velica când avea 37 de ani. Povestea de dragoste s-a derulat chiar dacă Velica era căsătorită cu aventurierul italian Fabio Genga, confidentul principelui Sigismund.  
 
„Ostenit de atâtea campanii militare, înşelat şi tracasat de atâtea ori de falşi prieteni şi de duşmani de moarte, neînţeles de Doamna Stanca, în sfarşit, principe peste toate cele trei ţări romane, Mihai îşi găsise acum, când trecuse de 40 de ani, marea dragoste. În decorul frust şi rece al curţii de la Alba Iulia, Mihai era nedezlipit de Velica, iar când pleca la Târgovişte o lua şi pe ea cu el. Fiind acum singur în Alba Iulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-şi ascunde dragostea; dimpotrivă, voi ca toata lumea să ştie că Velica era a lui - un omagiu adus frumuseţii ei. O afişa, o impunea, cerea să i se închine lumea ca unei feţe de domniţă ce era şi ca unei Doamne ce ar fi putut fi”, susţine istoricul Constantin Gane.

Intrarea lui Mihai Viteazul în Cetatea Alba Iulia
 
Mihai a dus-o Velica la Târgovişte cu el ori de câte ori avea ocazia şi se afişa în public cu aceasta fără nicio rezervă, chiar şi în prezenţa soţului acesteia. Încă din 1599, ea îşi zicea „Doamna Velica“, titlu acordat doar soţiilor de voievozi. În acelaşi timp, pe sigiliul ei personal figura şi pajura heraldică valahă.  Un agent imperial scria, în 15 martie 1600, că „toate trebile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, până într-atât încât el a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa“. Iubirea celor doi ar fi durat până în toamna anului 1600, când Mihai a fost înfrânt la Mirăslău de nobilimea ardeleană răsculată, iar voievodul a fost obligat să plece la Viena, apoi la Praga, unde a cerut ajutor împăratului Rudolf al II-lea. La revenirea în Transilvania, în fruntea armatelor imperiale, nu există informaţii că cei doi s-ar fi reîntâlnit. Mihai Viteazul a fost asasinat în august 1601 lângă Câmpia Turzii.

Eroul naţional şi portretele celebre

După moartea lui Mihai Viteazul, acesta este transformat în erou. Devine, astfel, cel mai popular personaj al istoriei României. Ies la iveală portretele sale aflate la cancelariile europene, care devin în scurt timp celebre. Printre acestea se găsesc şi două picturi în care portretul voievodului apare printre personajele principale: o dată în chip de Iord, într-o compoziţie cu trimiteri politice, altă dată în chip de curtean al lui Cresus, în tabloul cunoscut sub numele de ”Cresus arâtandu-şi comorile lui Solon”.
 
Cresus a fost un rege al Lidei, în zona peninsulei Asia Mică care a trăit cu circa 500 de ani înainte de Hristos. Norocul şi bogăţiile acestuia au devenit legendare. Solon a fost un faimos om de stat atenian, legislator şi poet. A fost considerat printre cei "Şapte Înţelepţi" ai Greciei antice. Reformele sale au oprit declinul economic şi moral al Atenei şi au pus bazele democraţiei ateniene. Mihai Viteazul era înfăţişat în tablourile respective împreună cu o frumoasă domniţă cu părul blond şi tenul alb ca spuma laptelui. 

Femeile din viaţa lui Mihai Viteazul: blonda de la curtea din Praga

Multă vreme s-a crezut că superbă domniţă este chiar Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Descoperirea, la Muzeul Prado din Madrid, a compoziţiei ”Irod şi Irodiada”, avea să lămurească misterul. Mihai e prezentat acolo în chip de Irod orientalizat, cu turban, în locul faimoasei sale căciuli, în vreme ce domniţa cea blondă poartă tipsia cu capul lui ”Ioan Botezătorul”. Tabloul îl victimizează pe cardinalul Andrei Bathory, care a murit cu capul tăiat după bătălia cu Mihai de la Şelimbar.
 
După ce preluase domnia de la fratele său Sigismund, Andrei Bathory îi făcuse avansuri fostei soţii a acestuia, arhiducesa Maria Christierna de Habsburg, care s-a refugiat la curtea de la Praga. De acolo, ea l-ar fi încurajat pe împăratul Rudolf să-l ajute pe Mihai în detronarea lui Andrei Bathory. Potrivit istoricului Alexandru Alexianu, Mihai o cunoscuse pe Maria Christierna încă din 1596, la Alba Iulia, la câteva luni după căsătoria ei cu Sigismund Bathory. Este, de asemenea, posibil că Mihai să se fi reîntâlnit cu arhiducesă la Praga, exact atunci când a fost realizat tabloul lui Franken. Nu se ştie, însă, cu siguranţă dacă Mihai a cedat farmecelor Mariei, dar chipul afişat de marele domnitor în tabloul respectiv tinde să arate că domnitorul nu a rezistat.
 
Cele mai vechi hărţi ale teritoriului actual al României. Transilvania şi Dacia, gravate pe lemn de sasul Honterus
 
Document rar: raportul unui arbitru, după un meci de fotbal din anul 1935: „Muncitorii joacă cu elan! Schoturi, hands şi goal“
 
Horea – iobagul care a făcut Răscoala pentru drepturile moţilor sau mason într-o lojă din Viena apropiată Împăratului? Explicaţia istoricilor
 
Amantlâcurile şi scandalurile care au zguduit Casa Regală: Regina Maria şi Carol al II-lea, sclavii iubirii. Regele Mihai şi secretul unei abdicări anunţate

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările