FOTO Acţiune de căutare a capului unui partizan ucis de Securitate în Apuseni, încheiată fără rezultat. Care ar fi motivele nereuşitei arheologilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat şi desfăşurat în zilele de 9 şi 10 august 2019 o campanie de investigaţii arheologice în satul Poiu, com. Bistra, judeţul Alba. Cercetarea de teren a urmărit verificarea unor informaţii după care, în zona unei gospodării din sat, ar fi fost îngropat capul partizanului anticomunist Traian Ihuţ, ucis de Securitate la 5 august 1952.

Potrivit unui comunicat de presă făcut public de IICCMER, Traian Ihuţ s-a născut la 18 noiembrie 1917 în satul Aroneşti din comuna Bistra. A fost căsătorit cu Maria Goia din satul Poiu, având împreună trei copii, doi băieţi şi o fată, dintre care astăzi mai trăieşte un băiat, Ioan Ihuţ, născut în anul 1948. Traian Ihuţ avea o stare materială bună, fiind catalogat de autorităţile comuniste drept chiabur. A fost membru al Partidului Naţional-Ţărănesc (Maniu).

Intrat în conflict cu autorităţile statului, pentru a evita arestarea, în vara anului 1948 şi-a părăsit gospodăria, devenind fugar alături de alte persoane aflate în aceeaşi situaţie. A stat ascuns prin munţii din zona Bistrei, fiind ajutat şi alimentat de familie, rude şi prieteni. La începutul anului 1949 s-a înregimentat în organizaţiei anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija, care şi-a stabilit o bază permanentă în zona Groşi, un loc situat la circa 10 km spre nord-est faţă de Bistra. În timpul atacului Securităţii din 4 martie 1949 asupra bazei partizanilor era plecat după alimente, reuşind astfel să evite atunci posibila sa capturare sau chiar moarte.

Imagine indisponibilă

Cadavrul partizanului după ce a fost împuşcat de fosta Securitate

După destructurarea grupului Dabija, acesta a continuat să supravieţuiască stând ascuns prin munţi împreună cu un alt partizan, Nicolae Selagea din Dealu Capsei, un sat arondat oraşului Câmpeni, fiind permanent urmăriţi şi hăituiţi de echipe mixte formate din cadre de securitate şi miliţie. Nicolae Selagea a fost surprins şi împuşcat mortal în 2 septembrie 1950, chiar în satul natal. Rămas singur, Ihuţ a continuat să reziste cu greu până în ziua de 5 august 1952, când, prin trădarea unui cioban, a fost atras de Securitate într-o ambuscadă organizată la o stână din zona Muntele Mare unde a fost ucis prin împuşcare. Desfăşurarea acestei acţiuni este consemnată în mod detaliat într-un raport întocmit de Securitatea Raionului Turda, adresat Direcţiei Regionale a Securităţii Statului Cluj. Cadavrul a fost îngropat superficial de către ciobanii de la stână într-o margine de părău. Soţia sa nu a vrut să creadă la început că soţul ei a fost omorât, susţinând pentru o vreme că acesta s-ar afla în continuare ascuns undeva în munte.

Imagine indisponibilă

Pentru a o convinge, un apropiat al casei, Gheorghe Donea, prieten bun cu Ihuţ, s-a dus în toamna anului 1953 la locul unde aflase că era înmormântat Traian Ihuţ, i-a dislocat craniul şi l-a adus soţiei, aceasta recunoscându-l după resturile de păr încă păstrate şi o lucrare dentară din aur. După ce a fost convinsă în acest mod că soţul ei este într-adevăr mort, au îngropat împreună capul în preajma casei părinteşti a lui Maria din satul Poiu, păstrând această taină pentru mulţi ani. Cei doi au rămas să convieţuiască împreună, însă nu au putut să se căsătorească legal deoarece moartea lui Traian Ihuţ a fost declarată oficial abia în anul 1969, printr-o sentinţă civilă pronunţată de Judecătoria oraşului Câmpeni. Nici după acest moment relaţia acestora nu a fost legalizată, însă au avut împreună trei copii. Din motive obiective, destinele celor doi s-au despărţit la un moment dat, fiecare vieţuind separat până la sfârşitul vieţii. Gheorghe Donea a decedat în anul 2001, iar Maria Ihuţ a trăit până în 2007.

Imagine indisponibilă

În urma unei cereri adresate institutului în august 2009 de către Maricica Dobra din Bistra, una din fiicele lui Maria Ihuţ şi Gheorghe Donea, acest caz ne-a fost adus la cunoştinţă în mod oficial. Solicitarea se baza pe mărturiile directe ale părinţilor săi de care aveau cunoştinţă doar câţiva membri ai familiei. Ca urmare, în august 2010, s-a organizat o primă campanie de căutare a rămăşiţelor capului partizanului Traian Ihuţ, verificându-se prin săpătură arheologică o suprafaţă de teren ce acoperea parţial un loc mai larg în care ar fi fost îngropat capul, acţiune care s-a încheiat atunci fără un rezultat pozitiv. După trecerea a nouă ani, cu acordul familiei, institutul a organizat o a doua intervenţie arheologică, verificându-se acum în mod exhaustiv întreaga suprafaţă de teren ce ne-a fost indicată ca loc de reînhumare a capului.

Imagine indisponibilă

Din păcate, cu toate eforturile depuse, nici de această dată nu s-a găsit nimic. După aprecierile făcute de unii urmaşi, există posibilitatea reală ca rămăşiţele capului să fi fost dezgropate în secret la un moment dat de către Gheorghe Donea, care le-a putut ascunde în altă parte, fără ca acest lucru să fie cunoscut de Maria Ihuţ. Acest fapt s-a putut întâmpla în perioada în care între cei doi au intervenit neînţelegeri şi certuri frecvente care, în cele din urmă, au condus la despărţirea lor. Pe acest fond, Maria Ihuţ l-a ameninţat în mai multe rânduri pe concubin că o să-l reclame la Miliţie pentru faptul că i-a adus capul fostului soţ acasă, acesta fiind un motiv serios care a putut să-l determine pe Donea să facă în aşa fel încât să dispară principala probă care l-ar fi putut incrimina în cazul unei eventuale verificari din partea autorităţilor.

În cursul investigaţiilor desfăşurate de-a lungul timpului în acest caz, au fost obţinute o serie de informaţii care ar putea conduce la descoperirea locului unde a rămas îngropat restul trupului lui Traian Ihuţ, acesta fiind ultimul partizan din organizaţia anticomunistă a maiorului Dabija care a fost anihilat de Securitate. Cercetările au fost efectuate de echipa arheologilor de la IICCMER, alcătuită din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Marius Oprea. Acţiunea a fost sprijinită de Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor) şi de preotul Ilie George Grecu de la Parohia Ortodoxă din localitate.

Citiţi şi:

 

Turişti români blocaţi toată noaptea pe o autostradă în Bulgaria. Autocarul cu care veneau din Grecia s-a defectat

 

FOTO VIDEO Aventura unui român care a sunat la 112, cu operatori, poliţişti şi medici. Filmul intervenţiei de salvare a unui bărbat căzut în Râpa Roşie

 

VIDEO A fost finalizat „Drumul lui Iovan”, şoseaua turistică spectaculoasă din Apuseni. Cu maşina pe asfalt până la locul accidentului aviatic din 2014

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite