FOTO Cătunul din Apuseni în care nu s-au mai născut copii după 1989
0
În satul Viezuri, din comuna Ceru Băcăinţi, judeţul Alba, nu s-a mai înregistrat nicio naştere de 25 de ani. Tinerii au plecat la oraş sau peste hotare, aşa că media de vârstă a celor patru locuitori este de peste 70 de ani
Au trecut zeci de ani de când uliţele cătunului Viezuri din sudul Munţilor Apuseni erau animate de glasuri de copii. Acum, în satul din judeţul Alba mai locuiesc patru oameni. Pe o culme stau Aurelia Stănilă şi soţul ei, Gheorghe, iar la aproape doi kilometri, după un ”părău”, stau vecinii acestora, soţii Duşa. Este, probabil, satul cu cea mai mare medie de vârstă din ţară.
O viaţă la lumina lămpii
Cei patru locuitori au fiecare peste 70 de ani. Toţi cei patru săteni sunt oameni simpli, cu priviri senine, calde, oameni care nu s-au simţit niciodată singuri pe această creastă a Cerului pe care n-au părăsit-o niciodată. Toamna, îşi fac provizii de făină, zahăr, ulei, petrol pentru lampă şi baterii pentru radio, care să le ajungă până primăvara. Până în centrul comunei e un drum de 6 kilometri, dar iernile sunt, aici, aspre. În Viezuri n-a fost niciodată curent electric, dar celor patru săteni rămaşi aici nu le pasă de asta. Au trăit o viaţă la lumina lămpaşului sau a lumânării şi aşa vor să rămână până la sfârşitul vieţii. Pentru că nu au facturi de plătit, locuitorii din Viezuri şi din celelalte cătune din zonă coboară şi merg la oraş doar de două-trei ori pe an. Atunci îşi cumpără proviziile necesare pentru mai multe luni.
Creşterea animalelor, singura sursă de venit
Datele Primariei arată că ultimul copil s-a născut aici în anul Revoluţiei şi, între timp, a plecat la oraş. Destinaţiile cele mai apropiate sunt Cugir, în judeţul Alba, şi Orăştie, în Hunedoara. „Populaţia este din ce în ce mai îmbătrânită. Tinerii care s-au ridicat după Revoluţia din 1989 au plecat spre oraşele din apropiere sau în străinătate. Aici nu prea au ce face, pentru că viaţa este destul de grea. Agricultura nu merge, iar singura sursă de venit este creşterea animalelor. Sperăm ca după ce s-a asfaltat drumul ce leagă comuna cu restul judeţului să ne mai dezvoltăm şi noi“, a spus Remus Florin Giurgiu, primarul comunei Ceru Băcăinţi.
Pentru locuitorii din Viezuri, dispariţia apropiată a cătunului din sudul Apusenilor, aflat la peste 1.000 de metri altitudine, reprezintă sfârşitul universului lor. Cuvântul Ceru provine, cel mai probabil, de la arborele cu aceeaşi denumire, înrudit cu stejarul şi care creşte pe teritoriul localităţii. Locuitorii din cătunele de pe culmile dealurilor nu sunt însă de acord cu această explicaţie. Ei cred că numele provine de la cerul de care sunt atât de aproape în fiecare zi.
“Cătunele cu greu mai pot fi salvate”
”În satele din vale sau în cele aflate la distanţă mai mică de centrul comunei s-a constatat în ultimii ani o
revenire a celor care au plecat la oraş. Chiar dacă nu s-au mutat cu buletinul aici, vin în fiecare an şi se îngrijesc de casele pe care le-au părăsit şi lucrează pământul. Este un semn bun pentru viitor. Cătunele de pe munte cu greu mai pot fi salvate. Odată ce vor muri cei care mai stau acum acolo, nu ştiu cine va mai merge să locuiască în acestea”, a completat primarul comunei. Remus Giurgiu a precizat că pe cei patru locuitori din Viezuri îi vede de câteva ori pe an. Se întâmplă să ajungă el acolo pentru probleme administrative cu ajutorul maşinii de teren pe care o are şi atunci merge să îi viziteze. Alteori coboară ei la primărie sau se deplasează la oraş pentru provizii.
Sărbătoarea Salcâmului
Deşi atât de îmbătrânita şi depopulată, comuna mai are împrejur şi mai sus, pe culmile munţilor, încă zece sate cu nume dacice. Pe lângă Viezuri, mai sunt satele Bulbuc şi Valea Mare, fiecare cu şase oameni în vârstă, şi Curpeni, cu zece locuitori. Sate însingurate, la care ajungi foarte greu, după mulţi kilometri de urcuş pe drumuri de pământ şi piatră. Comuna are doar şase locuitori pe kilometrul pătrat, 311 suflete în total. Evoluţia demografică negativă a fost accentuată de plecările masive ale tinerilor din sat, care au ales fie comunele învecinate, fie oraşe cum ar fi Cugir, Alba Iulia sau Orăştie. În localitate nu există nicio investiţie care să ofere locuri de muncă. Oamenii rămaşi trăiesc greu, doar din propriile culturi şi creşterea animalelor.
Comuna este la mila Consiliului Judeţean Alba. Veniturile la bugetul local sunt asigurate în mare parte din banii primiţi de la Consiliul Judeţean. Taxele şi impozitele locale încasate anul trecut s-au ridicat la 54.000 lei, în timp ce cheltuielile au fost de 676.693 de lei. Comuna are şi un eveniment cultural, care face ca, pentru o zi, numărul populaţiei să fie aproape dublu. Este vorba despre ”Sărbătoarea Salcâmului”, care în 2014 a avut loc pe 18 mai. Peste 500 de persoane au asistat la spectacolul folcloric în care un rol important îl au ”căluşarii” din Ceru Băcăinţi. Sărbătoarea este organizată în perioada în care înfloreşte salcâmul, considerat un simbol al localităţii. Aici se află una dintre cele mai mari păduri de salcâm din Transilvania.
Satele cu cele mai puţine naşteri din judeţul Alba
Datele Direcţiei Regionale de Statistică Alba arată că, în 2002, în Ceru Băcăinţi s-au născut cinci copii. Zece ani mai târziu, la recensământul din 2011, au fost consemnate doar două naşteri. Ceru Băcăinţi nu este singura comună din Alba care se confruntă cu scăderea populaţiei. În comuna Ocoliş, tot din Apuseni, s-au declarat în 2002 două naşteri, iar în 2011 - doar una. La Ohaba au fost înregistrate în 2002 două naşteri, respectiv una în 2011. Populaţia judeţului este de 342.376 locuitori, cu 40.371 mai mică faţă de anul 2002. Raportat la situaţia înregistrată la recensământul din 1992, Alba a pierdut 71.543 de persoane. (Text scris de Nicu Neag)
FOTO VIDEO Casele din piatră, moştenirea Apusenilor
Artă populară veritabilă într-un cătun din Apuseni: ţăranul sihastru care împleteşte bucăţi de lemn
Se încarcă comentariile...
