FOTO Cercetările arheologice unicat realizate de Adalbert Cserni la Alba Iulia în urmă cu peste un secol, redescoperite cu ajutorul imaginilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Adalbert Cserni pe şantierul arheologick în anul 1903. Foto: Muzeul Unirii
Adalbert Cserni pe şantierul arheologick în anul 1903. Foto: Muzeul Unirii

Un proiect revoluţionar iniţiat de Primăria Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii şi Universitatea ”1 Decembrie 1918” readuce în actualitate imagini aproape pierdute ale oraşului din urmă cu mai bine de 100 de ani. Primele rezultate ale cercetărilor istorice şi sociologice sunt prezente deja în spaţiul virtual, unde pot fi vizionate imagini cu primele săpături arheologice de la Alba Iulia, dar şi cu o serie de clădiri reprezentative din oraş.

Colaborarea dintre celei trei instituţii se derulează pe o perioadă de cinci ani şi are drept scop promovarea patrimoniului istoric unic al oraşului. Un prim pas a fost realizat prin expoziţia ”Alba Iulia – o istorie în imagini a oraşului prin străzile şi monumentele sale”, deschisă la Muzeul Principia din Piaţa Cetăţii, în care sunt prezentate imagini de arhivă de acum mai bine de 100 de ani. Imaginile însoţite de descrieri pot fi vizionate şi pe internet. Echipa proiectului cuprinde 13 persoane, angajaţi ai Muzeului şi Universităţii din Alba Iulia.

Una dintre preocupările cercetătorilor a fost readucerea în actualitate a primelor săpături arheologice realizate la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX de către Adalbert Cserni (1842-1916), întemeietorul muzeului din Alba Iulia. Acesta a fost unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă care a trăit în Alba Iulia. Profesor, naturalist, arheolog, istoric, numismat, geolog, acestea sunt doar câteva dintre pasiunile lui. 

Activitatea didactică a lui Adalbert Cserni la Liceul Catolic din Alba Iulia a fost dublată de pasiunea pentru astronomie, geologie, studiul faunei şi florei, arheologie, numismatică, dar şi pentru literatură, fotografie. Motive suficiente, pentru care a fost primul custode şi, apoi, director al Muzeului din Alba Iulia. Spirit european prin excelenţă, a fost considerat unul dintre cei mai reprezentativi specialişti ai locului şi vremii, în special, în arheologie şi istorie veche. Cea mai celebră lucrare a acestuia este ierbarul care se păstrează şi în prezent la Muzeul Unirii.

A descoperit sediul guvernatorului celor trei Dacii

Adalbert Cserni a iniţiat primele săpături arheologice care au dus la dezvelirea complexului arheologic reprezentat de sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii. Majoritatea fondurilor au fost oferite de Societatea de istorie, arheologie şi ştiinţe naturale din Comitatul Alba Inferioară, înfiinţată în anul 1885. În intervalul 1888-1908, acesta a efectuat 17 campanii de săpături, în urma cărora a dezvelit o suprafaţă de aproximativ 13.000 mp, într-o zonă situată la circa 130 m spre est de „zidul cel mai sudic al cetăţii”. Cserni a descoperit atunci un vast edificiu, pe care l-a denumit „marile therme” (băi) romane de la Apulum, datorită numărului mare de camere dotate cu bazine şi cu instalaţii de încălzire. 

alba iulia cetate

Adalbert Cserni, împreună cu familia la Alba Iulia

Pasionatul arheolog a publicat rezultatele cercetărilor sale arheologice în Anuarul Muzeului Societăţii de istorie, arheologie şi ştiinţe naturale. Aici, pe lângă prezentarea ştiinţifică a ruinelor dezvelite, a oferit publicului larg informaţii esenţiale privind băile romane (modul lor de funcţionare, tehnica de construcţie utilizată etc), precum şi asupra obiceiurilor romanilor. Cserni a permis publicului să viziteze, pentru câteva zile, ruinele impresionante descoperite în cursul unei campanii arheologice. În acest mod a încercat să sensibilizeze opinia publică în vederea obţinerii de fonduri pentru continuarea cercetărilor. Totodată, a făcut apel la locuitorii oraşului Alba Iulia ca ruinele să nu mai fie distruse intenţionat. „Este a treia iarnă de când mă ocup aproape zinic cu săpăturile; îmi petrec mult timp acolo printre martorii muţi cari au rămas din viaţa romană liniştită de mult de tot, printre urmele zidurilor băii romane, pe pardoselele de mozaic. Cunosc deja şi îmi este dragă aici fiecare palmă de pământ… Visez şi mă gândesc la un trecut mai frumos, şi în închipuirea mea văd faţa serioasă, veselă a romanilor…adâncit în gândurile mele, văd trecutul îmbinându-se cu prezentul”, susţinea arheologul în lucrarea menţionată.

Ruinele descoperite au fost distruse

Din prezentarea realizată de cercetători aflăm că Palatul Guvernatorului celor trei Dacii a fost sediul oficial al administraţiei provinciale romane. Aici îşi avea reşedinţa guvernatorul - cel mai înalt demnitar al Daciei şi reprezentantul împăratului în provincie. Ansamblul cuprindea cancelaria guvernatorului (formată în majoritate din militari de profesie, dar şi din jurişti, ingineri, medici ş.a.), organizată în mai multe servicii specializate, printre activităţile foarte importante fiind cele de ordin administrativ, juridic, serviciile secrete sau de întocmirea actelor oficiale.

Întregul efectiv al acesteia este apreciat la circa 200-300 de funcţionari. Între zidurile sale se găseau şi aşa-numiţii singulares, sau garda de corp a guvernatorului, formată la Apulum din peste 500 de soldaţi bine instruiţi şi remuneraţi. Palatul dispunea şi de alte clădiri sau încăperi cu destinaţii diverse: camere de primire, birouri administrative, arhivă, o basilică, diferite lăcaşuri de cult, scholae, săli de baie, hambare, grajduri şi alte anexe. Un sector al palatului era destinat reşedinţei private a guvernatorului şi a familiei sale. Arhitectura întregului complex era extrem de elaborată, beneficiind de curţi interioare şi porticuri de acces.

alba iulia cetate

Descoperiri arheologice care nu se mai păstrează în prezent

O parte importantă din palat a fost dezvelită prin săpăturile lui Adalbert Cserni din anii cuprinşi între 1888 şi 1908. Planul clădirilor dezvelite, despre care acesta credea că sunt „marile terme” ale Apulumului, a prins viaţă şi într-o frumoasă machetă ce poate fi şi astăzi văzută în expoziţia muzeului din Alba Iulia. Din păcate, ruinele descoperite de Cserni nu s-au conservat, astăzi mai fiind vizibil şi vizitabil un mic sector descoperit mai recent şi aflat în cercetare arheologică.

Potrivit cercetătorilor, Palatul Guvernatorului de la Apulum reprezintă o descoperire unică pentru Dacia. El se alătură extrem de puţinelor clădiri similare cunoscute în întreg Imperiul Roman: Aquincum (Budapesta, Ungaria), Colonia Claudia Ara Agrippinensis (Köln, Germania) şi  Carnuntum (Petronell, Austria). 

Pe aceeaşi temă:

Zece lucruri mai puţin cunoscute despre Cetatea Alba Iulia, cel mai mare bastion din sud-estul Europei: unde a fost îngropat inginerul care a proiectat-o

FOTO Imagini feerice cu Cetatea Alba Iulia noaptea. Cum arată de la înălţime cea mai mare construcţie bastionară din România

FOTO Atracţii turistice noi în Cetatea Alba Iulia: Muzeul Principia şi drumul roman ”Via Principalis”

FOTO Toaleta-muzeu de aproape 400.000 de euro din Cetatea Alba Iulia, cea mai scumpă din România. A fost amenajată din fonduri europene

Cetatea Alba Carolina, brandul oraşului Alba Iulia, o nestemată ce trebuie descoperită de fiecare român

Cetatea Alba Carolina, redeschisă în toată splendoarea după cel mai mare proiect de restaurare din România

Cetatea Alba Iulia îşi dezvăluie, după 300 de ani, ultimele secrete

Cum a devenit Cetatea Alba Iulia minunea Transilvaniei. Secretele unui proiect de 50 de milioane de euro

Tur virtual spectaculos prin Cetatea Alba Carolina: „Istoria îşi retrăieşte gloria”

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite