FOTO Rapoarte CIA despre Revoluţie. Când apare pentru prima dată numele lui Ion Iliescu în informările spionilor SUA

Publicat: 01.01.2020 17:19

Ultima actualizare: 10.08.2022 20:00

CIA îl indica pe Ion Iliescu, printre alţii, ca posibil succesor al lui Ceauşescu

Agenţia americană de spionaj (CIA) a declasificat recent câteva informări transmise la Washington de către spionii de la Bucureşti, în perioada Revoluţiei din Decembrie 1989.

Documentele, spectaculoase prin conţinutul lor, fac referire la situaţia de la Timişoara, la protestele ce au avut loc aici şi în alte oraşe ale ţării, la victimele provocate de ”forţele de securitate” ale lui Ceauşescu, precum şi la primele măsuri luate după căderea dictatorului. Numele lui Ion Iliescu este vehiculat pentru prima dată în raportul din 22 decembrie 1989, care făcea referire la situaţia din 21 decembrie.

GALERIE FOTO DOCUMENTE DESECRETIZATE DE CIA

Primul raport făcut public este datat 19 decembrie 1989 şi se referă la ce s-a întâmplat în România, în zilele anterioare: ”Protestele din Timişoara şi Arad, cele mai mari de la evenimentele de la Braşov din 1987, sunt ultimele semnale că regimul corupt şi represiv al lui Ceauşescu nu va putea rezista schimbărilor care au loc în Estul Europei.

Securitatea a fost ridicată la nivelul ţării de când poliţia a deschis focul asupra a mii de demonstranţi antiguvernamentali în două oraşe diversificate etnic din Transilvania. Timişoara a fost, în general, calmă ieri, în pofida unor rapoarte potrivit cărora sute de demonstranţi au fost ucişi şi un număr au fost arestaţi. Soarta lui Laszlo Tokes, pastorul etnic maghiar şi activist pentru drepturi civile a cărui evacuare forţată a provocat protestele, este necunoscută. România şi-a închis graniţele cu Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria şi URSS. Preşedintele Ceauşescu a plecat ieri într-o vizită în Iran”.

În comentariul aferent acestor informaţii transmise la Washington, CIA susţine că răspunsul brutal la demonstraţiile ce au avut loc arată determinarea lui Ceauşescu de a rezista solicitărilor populare la schimbare, chiar cu riscul unor critici la nivel internaţional. ”Represiunea ordonată de Ceauşescu arată că acesta îşi păstrează, cel puţin până acum, loialitatea forţelor de securitate. Le este frică că orice relaxare a controlului îi va transforma în victime ale furiei poporului, dar fidelitatea lor va fi cu atât mai îndoielnică cu cât criza politică şi economică se adânceşte. Vor putea susţine, eventual, un personaj sau grup nemulţumit de conducerea partidului şi să se despartă de dictator sub umbrela unei reînnoiri naţionaliste”, se susţine în document.

Spionii SUA mai fac referire la condamnarea de către Adunarea Naţională a Ungariei şi de Partidul Socialist a persecuţiei la adresa pastorului Laszlo Tokes: ”Circa 50.000 de persoane au participat la o demonstraţie în Budapesta şi au cerut Forumului Democratic Ungar să protesteze faţă de acţiunile României. Dacă demonstranţii vor crede zvonurile cu privire la o mare baie de sânge ce ar fi avut loc, poliţia maghiară ar putea avea dificultăţi în ceea ce priveşte protejarea ambasadei României de atacuri. (...) Moscova nu a comentat oficial situaţia Tokes, iar articolele de presă sunt rare”.

„Protestele se extind“

În data de 20 decembrie 1989 este transmis un raport denumit ”Protestele se extind” în care se susţine că în Timişoara au loc ”lupte de stradă”, iar în alte oraşe au izbucnit tulburări ce reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa regimului Ceauşescu din întreaga sa existenţă. Spionii americani susţin că numărul victimelor este estimat între 250 şi 400. ”Focare minore au izbucnit şi în alte oraşe, cum ar fi Arad, Oradea, Sibiu, Braşov şi Curtici. (...) Studenţii din Bucureşti şi-au declarat solidaritatea cu protestatarii, iar poliţia păzeşte universităţile. Militari înarmaţi şi miliţieni patrulează pe străzile Bucureştiului şi păzesc clădirile guvernamentale, iar cei mai mulţi români au avut acces limitat la locul de muncă. (...) Zone întinse din ţară sunt aparent sub efectul unei legi marţiale virtuale, iar securitatea continuă să fie întărită la nivel naţional. Graniţele sunt închise pentru cei mai mulţi vizitatori”, se precizează în raportul ”top secret”, cu referire la situaţia din 19 decembrie.

CIA afirmă că preşedintele Ceauşeascu urma să revină din vizita efectuată în Iran, ”astăzi sau mâine”. Comentariul realizat cu privire la aceste informaţii este următorul: ”Dacă violenţele persistă sau se întind şi în alte oraşe, va fi foarte probabil ca elemente cheie ale forţelor de securitate şi militare să formeze o alianţă cu oficialii partidului comunist nemulţumiţi împotriva lui Ceauşeascu şi a familiei sale. Chiar dacă regimul va suprima tulburările, potenţialele victime îl vor izola şi îl vor contrânge”.

„Ceauşescu înfruntă naţiunea“

Raportul din 21 decembrie: ”Ieri (20 decembrie – n.r.) preşedintele Ceauşescu a recunoscut public tulburările din Timişoara pe fondul unor semne de îngrijorare tot mai mari cu privire la capacitatea forţelor de securitate de a controla protestele. În timpul unui discurs televizat la nivel naţional, Ceauşescu a apărut vizibil obosit şi zdruncinat. El a acuzat că în spatele protestelor sunt huligani organizaţi de forţe iredentiste şi de structuri de securitate străine. Ceauşescu a decretat stare de urgenţă în zona Timişoarei. Adunările cu mai mult de 5 persoane au fost interzise. Forţele de securitate au fost plasate în alertă totală.

Mulţimi de câteva mii de persoane s-au adunat ieri în centrul Timişoarei. Muncitorii au ocupat şi au ameninţat că distrug o uzină chimică din oraş dacă militarii nu sunt retraşi. (...) O persoană neidentificată care a a fost intervievată la postul naţional de televiziune a spus ieri noapte că toate tancurile au fost scoase din oraş”.

Citește și: VIDEO Singurul „terorist“ al Revoluţiei din Alba Iulia a fost un securist. Cum a fost ucis într-un violent schimb de focuri

Comentarii: ”Soarta regimului Ceauşescu poate depinde de sfârşitul rapid al protestelor. Dacă vor continua să se extindă, în particular dacă ajung în Capitală, unii dintre oficialii Securităţii şi-ar putea pierde hotărârea de a se supune ordinelor privind folosirea armelor ucigaşe împotriva propriilor cetăţeni. Orice verigă lipsă în disciplina forţelor de securitate – pilonul critic al regimului – ar putea cauza căderea bruscă şi rapidă a regimului.

„Regimul Ceauşescu se îndreapă rapid către punctul limită“

Raport din 22 decembrie 1989: ”Un miting proregim organizat ieri în Bucureşti s-a transformat într-o demonstraţie violentă anti-Ceauşescu la care au participat circa 20.000 de persoane. Au fost confirmate cel puţin 13 decese. 5.000 de protestatari au fost asaltaţi de forţe de securitate la Hotel Internaţional (Intercontinental – n.r.) la miezul nopţii. Forţele guvernamentale au tras în demonstraţi şi la Arad şi Cluj. În ciuda stării de urgenţă declarate la Timişoara, un număr impresionant de demonstranţi, rapoartele susţinând peste 100.000, au cerut dreptul de a-şi îngropa morţii. Intelectuali şi muncitori din Timişoara au format Comitetul pentru Democraţie Socialistă. Premierul Dăscălescu a fost la Timişoara şi s-a întâlnit cu o delegaţie a grupului. O parte dintre militarii din Timişoara s-au alăturat protestatarilor, iar miliţieni neînarmaţi au împărţit pâine civililor. (...) sunt semnalate execuţii ale militarilor de către forţele de securitate pentru refuzul de a se supune ordinelor”.

Comentarii: ”Este puţin probabil ca forţele de securitate să fie capabile să susţină nivelul actual de acţiune mai mult de câteva zile. Regimul va continua să se bazeze pe aceste forţe, mai degrabă decât pe militari, pentru a înăbuşi protestele. Urâta securitate este mai bine echipată şi are o miză personală în supravieţuirea regimului. Armata este formată din militari în termen care probabil vor ceda unor ordine prelungite de folosire a forţei împotriva românilor”.

„Forţe să potolească tulburările“

Ministrul de Interne a însărcinat trupele de securitate şi Miliţia pentru a înăbuşi protestele:

- Cei 20.000 de oameni ai Securităţii sunt bine antrenaţi şi echipaţi complet pentru a controla protestele.

- Numărul miliţienilor se ridică la 23.000 şi sunt cei care aplică legea în fiecare zi. Aceştia au o reputaţie binemeritată în ceea ce priveşte brutalitatea.

- Armata cu circa 128.000 de bărbaţi poate fi utilizată ca forţă de rezervă, dar nu este antrenată adecvat pentru operaţiuni interne. Unii soldaţi s-au alăturat protestatarilor (...).

În document sunt prezentate şi reacţii din străinătate, din Rusia şi Ungaria, cu menţiunea că Ungaria îşi focusa eforturile pentru a obţine o condamnare internaţională a regimului ”Ceauşescu”. Spionii CIA susţin că liderii din Vestul Europei au răspuns violenţelor împotriva civililor cu proteste la nivel diplomatic. În cadrul unei întâlniri a CSCE, 23 de membri au condamnat reprimarea protestelor.

Interesante sunt, în continuare, comentariile cu privire la ce va urma după regimul ”Ceauşescu”. În 22 decembrie 1989, CIA îl indică pe Ion Iliescu, printre alţii, ca posibil succesor al lui Nicolae Ceauşescu: ”Sunt câteva figuri politice identificabile care ar putea ”aduna piesele” dacă Ceauşescu este demis. Posibilii succesori includ lideri militari cum ar fi ministrul Apărării, Vasile Milea, sau lideri civili, cum ar fi secretarul pentru afaceri internaţionale Constantin Olteanu, fostul sfătuitor al lui Ceauşescu, Ion Iliescu, şi fostul ministru de Externe Ştefan Andrei.

Apariţia Frontului Salvării Naţionale

Raportul transmis în 23 decembrie face referire la primele intenţii de a forma o nouă structură de guvernare: ”Ion Iliescu, fostul ministru de Externe Corneliu Mănescu (n. red. - unul dintre semnatarii Scrisorii celor 6, publicată de BBC şi Europa Liberă în martie 1989, alături de Silviu Brucan, care critica regimul lui Nicolae Ceauşescu) şi foarte cunoscuta disidentă Doina Cornea s-au reunit într-o structură guvernamentală provizorie denumită Frontul Salvării Naţionale. Au făcut public un program prin care s-au stabilit alegeri libere în luna aprilie şi continuarea participării la Pactul de la Varşovia. Mişcări risipite de rezistenţă ale suporterilor lui Ceauşescu continuă în Bucureşti şi în alte părţi”. (Doina Cornea avea să părăsească FSN în 23 ianuarie 1990 în semn de protest faţă de transformarea în partid politic – n.r.).

”Oponenţii pro-Vest ai preşedintelui Ceauşescu sprijiniţi de personal militar, au acoperit rapid vidul de putere. Noii lideri şi-au demonstrat deja abilitatea de a se întruni rapid şi de a stabili un program cuprinzător în condiţii de presiune extremă. Abilitatea acestora de a-şi urma agenda va depinde de menţinerea unităţii”, comentează CIA cu privire la situaţia de după căderea regimului. Se mai fac referiri la capturarea lui Ceauşescu în Târgovişte şi a fiului acestuia, Nicu Ceauşescu, la Sibiu, în timp ce ”ar fi încercat să ia ostatici”.