FOTO VIDEO Pământurile rele din Alba: „Orga de pământ“ de la Râpa Roşie şi „canionul roşu“ din Apuseni
0Prin lentila geologului, ambele pământuri rele din judeţul Alba arată că formarea reliefului sculptat de ape cu văi şi creste muntose durează mai mult decât viaţa unui om.
Atât Groapa Ruginoasă, din Apuseni, cât şi „orga de pământ“ de la Râpa Roşie, de lângă oraşul Sebeş, apar în faţa turiştilor care le vizitează ca nişte ciudăţenii ale naturii.
Aflată pe versantul nordic al muntelui Ţapu, din Apuseni, Groapa Ruginoasă ne apare ca o prăpastie roşie de forma unui amfiteatru. Potrivit geologilor, s-a format din cauza eroziunii solului şi asta într-un timp foarte scurt. Asta, dacă luăm în calcul că pe hărţi austro-ungare de la începutul anilor 1900, „canionul roşu“, aflat la o altitudine de 1.373 de metri, nu era decât o vale strâmtă, cu pereţi abrupţi, neînsemnată. Acum ocupă zeci de hectare şi avansează.
Pe pagina Parcului Natural Apuseni – www.parcapuseni.ro – apare astfel descrisă: „Este o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui“. Aici s-a filmat unul dintre episoadele emisiunii „Tehnici de supravieţuire“ de pe Discovery.
Turiştii care vor să ajungă aici, dinspre Alba Iulia, trebuie să ajungă în comuna Arieşeni, de unde, după aproximativ 9 kilometri spre Vârtop, vor găsi pe marginea şoselei naţionale o pancartă mare pe care scrie Groapa Ruginoasă.
Instalaţia de „produs“ relief
În cărţile de specialitate se vorbeşte despre o instalaţie de „produs relief“, imaginată de profesorul de geomorfologie Mihai Geanana de la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti. Pe scurt, instalaţia are la bază un sistem multiduş, aflat deasupra unei mase de nisip. În momentul în care „ploaia“ se pornea, picăturile se adunau în şuviţe subţiri, care săpau ogaşe, acestea se uneau, curgeau formând râuleţe cu văi mai mari şi mai adânci, despărţite de culmi. Practic, vedeai cum se generează relief, ca într-un film dat pe repede înainte. Înclinarea suprafeţei de nisip era determinantă: când era aproape orizontală, văi largi şerpuiau prin câmpie; la pantă mare, văile erau adânci şi despărţite de creste prăpăstioase. Întrebarea care se pune este cum ar sta lucrurile dacă în locul nisipului ar fi o stâncă de granit, una vulcanică, ori un calcar? Răspunsul pe care-l dau geologii: nimeni nu ar trăi destul pentru a vedea chiar cea mai neînsemnată schimbare.
Experimentul geologului Mihai Geanana ar putea fi pus în legătură şi cu una dintre cele mai cunoscute „râpe“ din România, Râpa Roşie, de lângă oraşul Sebeş, judeţul Alba. Rezervaţia geologică şi-a câştigat în timp tot felul de porecle: „deal straniu”, „orgă de pământ”, „piramide coafate”. Dealul-monument al naturii pare unul straniu, mai ales când plouă. Printre cutele adânci care brăzdează dealul se pornesc la vale pârâiaşe sângerii, care în goana lor nebună iscă zgomote aflate la graniţa straniului. Rezervaţia apare ca o alternanţă a argilelor roşii cu gresii cenuşii.
Pe înţelesul tuturor, aici vorbim despre o mare surpare, o prăbuşire de soluri în continuă schimbare. Cea mai înaltă culme a Râpei Roşii trece de 500 de metri şi oferă o panoramă spectaculoasă. Accesul spre rezervaţie se face din oraşul Sebeş, spre satul Daia Română.
Pământuri rele
Groapa Ruginoasă şi Râpa Roşie apar în lucrările de specialitate cu titlul de „badlands“, în traducere „pământuri rele”. Asta, întrucât formarea solului este un proces lent, care în cursa cu eroziunea pierde de cele mai multe ori. În aceste cazuri, ne-ar prinde bine dacă am şti „să scoatem bani şi din piatră seacă“, după cum spune o vorbă celebră, adică să transformăm râpele aride în atracţii turistice!(Articol scris de NICU NEAG)
Daimler continuă şi în 2015 investiţiile în Alba: două hale de producţie vor fi inaugurate la Cugir
Se încarcă comentariile...
