FOTO VIDEO Recital original de muzică clasică în rezervaţia naturală Râpa Roşie
0
Rezervaţia naturală Râpa Roşie de lângă Sebeş a fost scena unui concert orginal de muzică în aer liber. Patru tinere din grupul Celestial au oferit un recital cu piese foarte cunoscute din repertoriul clasic mondial.
În acest weekend, cei care au participat la Tabăra Internaţională de Artă Plastică Arttrad 2015 au avut ocazia să asculte un recital în aer liber, într-un cadru deosebit de pitoresc, la Râpa Roşie, lângă Sebeş. Momente cu muzică clasică au fost oferite de Celestial Cvartet. Cele patru tinere care formează grupul Celestial au completat atmosfera evenimentului, cu acorduri din piese cunoscute. Tabara internaţională de Artă Plastică, “Arttrad” este la prima ediţie şi au fost invitaţi artisti plastici din Bulgaria, Republica Moldova şi România.
Aceştia participă la spectacole, excursii, vizite la Cetatea Câlnic, la iconarii de la Laz, pe Transalpina.
La Râpa Roşie a avut loc şi un atelier de pictură. Evenimentul se desfăşoară până în 18 august, iar la final va fi organizată o expoziţie le Centrul “Lucian Blaga” din Sebeş. Tabăra este organizată de Asociatia Arttrad ,,Valea Frumoasei ”cu sprijinul Primăriei Sebeş, Consiliului Local Sebeş şi Centrului cultural “Lucian Blaga” din Sebeş.
Râpa Roşie este o arie protejată de interes naţional aflată la circa trei kilometri de Sebeş, cu o suprafaţă de 10 hectare. Rezervaţia complexă Râpa Roşie cuprinde formaţiuni specifice de eroziune şi şiroire care dau peisajului un aspect impozant, precum şi o floră particulară, cu multe elemente rare şi endemice. Vizibilă de la mare distanţă, Râpa Roşie se întinde pe o lungime de 800 m şi are înălţimi ce variază între 50 şi 125 m (300 – 425 m altitudine absolută).
Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriaşe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane şi piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele). Formaţiunea s-a format prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară (după unii geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanţe de argile roşii cu gresii cenuşii şi roşii, ce se dezagregă uşor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalaţii de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrişuri şi argile, ce se acumulează la baza versantului.
Apele de şiroire au săpat cute adânci, dând naştere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. Datorită pantei mari şi a lipsei vegetaţiei, apa de şiroire, prăbuşirile şi alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi şi piramide de pământ, care împreună cu culoarea roşie şi violacee îi dau un aspect impresionant.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
