Frumuseţile Munţilor Metaliferi. Vârfuri şi chei accesibile oricărui turist
0Sudul extrem al Munţilor Apuseni, definit de lanţul montan de joasă altitudine Metaliferi, „găzduieşte“ o multitudine de obiective turistice naturale. Unicitatea lor în „marea“ de culmi domoale şi împădurite le face mult mai spectaculoase.
Mozaicul petrografic caracteristic Apusenilor se confirmă din plin şi în partea de sud, în Metaliferi. Rocile vulcanice, care prin relieful creat au scos din anonimat Munţii Apuseni, sunt intercalate cu cele sedimentare, cu precădere calcare, care apar la suprafaţă mai ales sub formă de olistolite şi de chei adânci şi spectaculoase. Diversitatea litologică a favorizat formarea bogăţiilor subsolului, de la care îşi trage numele şi subunitatea apuseană – minereuri auro-argentifere şi metale neferoase.
În apropierea serpentinelor din Pasul Buceş-Vulcan, la hotarul dintre judeţele Hunedoara şi Alba, se înalţă Muntele Vulcan (1263 m), unul dintre cele mai căutate obiective montane din Munţii Metaliferi, mai ales de către iubitorii alpinismului. Vulcanul este un rest dintr-o klippă calcaroasă, un masiv izolat alcătuit din calcare jurasice care domină cu peste 500 de metri zona înconjurătoare. Există trasee turistice marcate care urcă pe brânele de la baza pereţilor estici, dar accesul până pe platoul împădurit este ceva mai dificil şi se face numai pe spinările vestice. Vulcanul este un munte care impresionează prin sălbăticia peisajelor, iar pentru a-l cunoaşte, va trebui să ne alocăm măcar o jumătate de zi.
Dincolo de Pasul Buceş-Vulcan, şoseaua coboară uşor, pe Valea Cerniţa, până la Abrud, unul dintre centrele turistice importante ale Apusenilor, vatră de folclor şi punct de plecare către diverse obiective naturale din munţi. Pe unul dintre ele l-am cunoscut deja, muntele Vulcan fiind situat la numai 11 kilometri înspre vest. Către nord, la o distanţă asemănătoare (10 kilometri), se află localitatea Roşia Montană, cunoscută mai ales pentru exploatările de cupru şi pentru controversatul proiect al unei companii miniere străine de extragere a aurului. Deloc întâmplător, munţii pe care îi străbatem se numesc chiar Metaliferi! Pe lângă zăcămintele de cupru (exploatate în trecut mai ales în cariera Roşia-Poieni), sub paşii noştri se află depozite importante de aur, extrase încă din perioada romanilor, prin mijloace tradiţionale. Tehnologia romană poate fi admirată la muzeul aurului din Roşia Montană, un sat cu un cadru natural de excepţie, în pofida activităţilor industrial-extractive din imediata apropiere.
Detunatele de la Bucium
Un al treilea pol turistic accesibil cu precădere dinspre Abrud, la numai 12 kilometri spre est, este definit de comuna Bucium – vatră de folclor apusean care are în componenţă nu mai puţin de 29 de sate şi cătune izolate pe culmile şi văile Metaliferilor. Atracţia principală este Detunata Goală - cea mai elocventă mărturie a vulcanismului din trecutul geologic al Munţilor Apuseni. Detunata Goală este unul dintre cele două blocuri de bazalt (rocă vulcanică eruptivă cu conţinut bazic) cunoscute ca Detunatele, cealaltă fiind Detunata Flocoasă – acoperită cu pădure de molid, situată la numai un kilometri distanţă de cea Goală. Toponimul provine cel mai probabil de la sunetele puternice produse de bolovanii de mari dimensiuni care se desprindeau din coloanele de bazalt.
Forma prismatică de coloane pe care o ia bazaltul se datorează timpului diferit de răcire şi cristalizare a lavei care dă naştere acestor roci eruptive. Cele două stânci sunt protejate în rezervaţii geologice. Un astfel de peisaj, de coloane de bazalt, mai poate fi admirat şi în judeţul Braşov, la Racoş (Munţii Perşani). Spre Detunata Goală porneşte un traseu marcat cu bandă roşie din centrul satului Bucium, care ne scoate într-o oră imediat sub coloanele de bazalt. Marcajul ia sfârşit într-o poiană de unde putem urca (fără potecă sau marcaj) chiar în vârful Detunatei Goale. Ascensiunea se face „din bolovan în bolovan”, până în zona somitală în care găsim mici platouri care permit admirarea împrejurimilor, mai ales a grohotişului impresionant de la bază.
Cheile Cibului
Apa Geoagiului îşi adună izvoarele din partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, primind ca afluenţi râurile Cib, Ardeu şi Mada. Fiecare dintre aceşti trei afluenţi au săpat în calcarele flişului cretacic câte două şiruri de chei, unindu-se mai apoi în zona satului Bozeş, pentru a da naştere râului Geoagiu, afluent al Mureşului. În bazinul râului Geoagiu întâlnim cel mai sălbatic şi mai diversificat relief carstic din Metaliferi, constituind o adevărată regiune turistică bine individualizată. Staţiunea balneo-climaterică Geoagiu Băi, recunoscută pentru apele termale, completează cu succes salba de chei şi sate izolate din bazin. Pe râul Cib putem vizita Cheile Cibului şi Băcâia, pe Ardeu avem Cheile Glodului şi Ardeului, iar pe Mada – Cheile Madei şi Cheile Balşa. Fiecare dintre acestea pun „probleme” serioase turistului obişnuit cu potecile comode sau cu şoselele modernizate. Accesul la cheile din bazinul Geoagiului, cât şi parcurgerea lor, sunt aventuri de neuitat, care se dedică numai temerarilor. Cele mai spectaculoase, Cheile Cibului, se întind pe o suprafaţă de peste 70 de hectare, la o altitudine minimă de 500 metri şi un maxim de 708 metri.
Cheile cu o lungime de 1,4 km sunt situate în estul Pleşei Ardeului. Creste zimţate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Baza abrupturilor este înecată în masa unor grohotişuri dispuse asemeni unor terase. în albie sunt prezente rupturi de pantă de generează cascade şi repezişuri. Formele de amănunt cuprind lapiezuri, nişe, poliţe structurale etc. În zonă predomină pădurile de gorun, dar găsim şi cireşti sălbatici, sorb, mojodrean, etc. Solul predominant este cel brun de pădure.
Accesul nu este dificil. Drumul dintre Glod, Almaşu Mare şi Cheile Cibului a fost recondiţionat şi asfaltat în toatalitate. Totuşi, este recomandat traseul traseul Glod -Almaşu Mare-Nădăştie -Cib-Cheile Cibului, accesibil pentru toate tipurile de autoturisme. Iubitorii de drumeţii se pot avntura pe traseul marcat cu triunghi roşu, Cheile Cibului- Cheile Glodului -Izv. Tămăduirii-Ardeu. Aici se poate practica alpinismul sau escalada sportivă, sunt aproximativ 25 de trasee amenajare şi fiecare dintre ele are un grad diferit de dificultate. Vara trebuie mare atenţie la viperele cu corn, se întâlnesc frecvent în zonă şi găsim aici una dintre cele mai mari populaţii de vipere din ţară, după cea din Munţii Cernei.
Se încarcă comentariile...
