Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Hidrocentrale în caverne, baraje imense, galerii subterane: realizările comuniste la amenajarea hidroenergetică de pe Valea Sebeşului

0
12 Oct 2015 18:21:33
Autor: Dorin Ţimonea
Barajul de la Oaşa, unul dintre cele mai mari din România, este şi atracţie turistică
Barajul de la Oaşa, unul dintre cele mai mari din România, este şi atracţie turistică

Valea Sebeşului, pe lângă frumuseţea deosebită a naturii, oferă comunităţii şi energie electrică. Amenajarea hidroenergetică de pe Valea Frumoasei, aşa cum îi plăcea scriitorului Mihail Sadoveanu să o denumească, este una dintre cele mai mari din Transilvania. Cuprinde patru baraje şi tot atâtea hidrocentrale, construite începând cu anul 1972.

Planurile privind amenajarea hidroenergetică a Văii Sebeşului au fost realizate de către profesorul Dorin Pavel, considerat ”părintele hidroenergeticii româneşti”. Cu un debit de circa 10 metri cubi/secundă la vărsare, râul Sebeş a fost inclus în primul plan de electrificare a României, cuprins între anii 1951-1960. Studiile complexe realizate după anul 1965, au relevat faptul ca pe Sebeş pot fi realizate 6 uzine hidroelectrice: Frumoasa, Gâlceag, Şugag, Săsciori, Petreşti şi Sibişeni.
 
Lucrările de amenajare hidroenergetică a Sebeşului au început abia în anul 1972 şi au constat în ridicarea unor baraje pentru acumulări şi pentru devierea apelor, săparea unor aducţiuni, amplasarea uzinelor hidroelectrice etc. Din cele 6 hidrocentrale proiectate, până în prezent au fost puse în funcţiune 4: Gâlceag, Şugag, Săsciori şi Petreşti. Acestea însumează o putere instalată de 346 MW şi o capacitate de producţie de 613 mil. kwh/an.
 

35 de ani de istorie pentru barajul de la Oaşa

 
Primul baraj construit cu hidrocentrala aferentă este cel de la Oaşa, care este şi cel mai mare dintre toate şi unul dintre cele mai mari din România. Construit din anrocamente cu mască de beton armat şi cu o înălţime de 91 de metri permite o acumulare de 136 de milioane de metri cubi de apă. Pentru funcţionarea la parametri de eficienţă ai hidrocentralei, au mai fost realizată aducţiunea secundară de la Ciban cu o lungime de subteran de 5,5 kilometri, şi care aduce un aport suplimentar de apă din captările Ciban, Ruginosul, Casii, Hurdubei şi Muntelui, captări ce sunt constituite de mici baraje de acumulare. Pentru construirea barajului a fost necesară realizarea unei cariere din care a fost dislocat materialul depus pe corpul barajului. Construcţia a fost finalizată în anul 1980, şi tot atunci a fost finalizată hidrocentrala de la Gâlceag, a cărei aducţiune principală are o lungime de 8,5 km. Galeria de aducţiune primeşte aport printr-o altă galerie, apele acumulate de captarea Prigoana. Hidrocentrala este realizată în cavernă, la capătul unei galerii de acces auto iar apele uzinate aici sunt transportate printr-o galerie de fugă spre următorul complex hidro-energetic.

Începuturile construcţiei barajului de la Oaşa

 
Barajul de acumulare de la Tău, cel de al doilea complex hidroenergetic de pe Valea Sebeşului a fost ridicat între anii 1974 şi 1984, în avalul locului de confluenţă Sebeş – Bistra. Construit din beton armat, are o înălţime de 78 de metri şi acumulează 21 milioane de metri cubi de apă. Printr-un tunel de aducţiune, apele care vin din centrala Gâlceag sunt suplimentate cu cele din captările Cugirul Mare şi Gâlceag. Aducţiunea principală are o lungime de 8,2 kilometri şi alimentează centrala hidro-electrică Şugag, situată în cavernă la capătul unui tunel lung de 557 de metri. Galeria de fugă, face legătura între Hidrocentrala Şugag şi lacul Nedeiu, are lungimea de 5,45 kilometri iar lungimea completă a traseului subteran parcurs de apă din barajul Tău, este de aproape 14 kilometri. Diametrul galeriei este de 4,3 metri, iar la finalizarea lucrărilor, excavaţiile au ridicat nivelul platoului din apropierea râului cu patru metri. Apa care iasă din galerie la Nedeiu, este acumulată în spatele următorului baraj.
 

Centrală electrică în cavernă

 
Barajul de la Obreji de Căpâlna este amplasat în aval de debuşarea galeriei de fugă a centralei hidro-electrice Şugag şi acumulează 3,5 milioane de metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafaţă de 35 de hectare. Construit în formă de arc de cerc, barajul este realizat din beton. Deviere apelor pentru execuţie s-a efectuat printr-o galerie amplasată în versantul stâng şi care acum este utilizată pentru realizarea spălării aluviunilor depuse. În baraj sunt realizate două goliri de fund, prevăzute cu stavile segment, amplasate în camera vanelor. Aducţiunea principală este o galerie betonată cu o lungime de aproape şapte kilometri şi un diametru de 4,5 metri. Nodul de presiune este format din castelul de echilibru, cu o înălţime de 52 de metri şi un diametru de 10 metri, puţul şi camera superioară. Centrala este instalată într-o cavernă, situată pe malul drept al râului Sebeş, la capătul unei galerii de acces auto. În aval se racordează la un canal de fugă ce se varsă în lacul Petreşti.
 
 
Barajul de acumulare Petreşti este din beton, de tipul deversor cu prag lat, cu două deschideri echipate cu stavile. Etanşarea în profunzime este asigurată de un val de injecţii de 15 metri adâncime, realizat din galeria de drenaje şi injecţii din amonte. Suprafaţa luciului de apă este de 40 de hectare, iar lungimea digurilor este de 760 pe malul drept şi 190 de metri pe malul stâng iar etanşarea digurilor este realizată cu ecran din gel-beton. La baza barajului se află Hidrocentrala Petreşti, cu o putere instalată de 4 MW, care a intrat în funcţiune în anul 1983. 
 

Citiţi şi:

Planurile cincinale din România comunistă - Canalul, primul mare eşec. Cum era planificată economia de „minţile luminate“ ale partidului unic

„Înscenarea de la Tămădău“, grosolănia folosită de comunişti pentru desfiinţarea PNŢ şi arestarea liderilor ţărănişti

 

Uriaşi, vâlve şi zmei: râul Ampoi şi munţii din jurul Zlatnei, în povestiri transmise din generaţie în generaţie

Mobilizarea moţilor la Zlatna în urmă cu 254 de ani pentru eliberarea călugărului Sofronie, „restauratorul ortodoxiei“

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările