Legăturile conducătorului Răscoalei de la 1784 cu masoneria: un document susţine apartenenţa lui Horea la o asociaţie secretă din Viena

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Horea, în centrul imaginii, alături de Cloşca şi Crişan, conducătorii Răscoalei de la 1784 - 1785
Horea, în centrul imaginii, alături de Cloşca şi Crişan, conducătorii Răscoalei de la 1784 - 1785

Despre posibilitatea ca Horea, liderul Răscoalei de la 1784 – 1785, să fi fost mason s-au scris sute şi poate mii de pagini. Mulţi istorici susţin că Horea nu ar fi fost primit de împărat la Viena dacă nu era ajutat de masonerie. Există, însă, chiar şi documente oficiale vechi care susţin apartenenţa eroului naţional la o asociaţie secretă din Viena.

Informaţia că Horea ar fi fost membru într-o organizaţie secretă de la Viena apare într-un document al cancelariei imperiale, publicat într-o carte scrisă de un preot român stabilit în Austria. Răscoală sau revoluţie, revolta moţilor din toamna anului 1784, condusă de Horea, a avut ecouri atât în presa şi cancelariile vremii, cât şi ulterior, în multitudinea de abordări şi interpretări ale istoricilor. Una dintre marile întrebări rămâne dacă a fost Horea mason? O dovadă este adusă în cartea scrisă de preotul român stabilit la Viena, Nicolae Dura. Aici apare şi traducerea unui document al cancelariei imperiale care face referire la apartenenţa lui Horea la o asociaţia secretă de la Viena ”Kreuzbruderschaft“, în traducere „Frăţie de cruce“. 

În textul tradus se spune că: „Horea-conducător al răscoalei ţărăneşti din Transilvania anilor 1784, care a devansat cu cinci ani revoluţia franceză-a făcut parte dintr-o asociaţie secretă vieneză Kreuzbruderschaft-Frăţie de cruce. În timpul iernii 1783-1784, petrecute la Viena, Horea -„om cu învăţătură şi mare meşter în iscodiri rafinate“ -a avut contacte şi cu un fost ofiţer din armata rusă Mihail Popescu, agent secret, la Viena, atât al ruşilor cât şi al domnitorului moldav, Alexandru Constantin Mavrocordat. La Viena NIcolae Ursu, poreclit Horea, a fost de patru ori pe jos (1778, 1780, 1782, 1783-1784), dar împăratul Iosif al II-lea nu-i dăduse decât vagi promisiuni privind îndreptarea situaţiei românilor transilvăneni. În ultimele trei călătorii la Viena a fost primit în audienţă chiar de împăratul Iosif al II-lea“.

Masoneria în Transilvania

Masoneria includea în anii de dinaintea Răscoalei de la 1784-1785, o pătură importantă a elitei sociale şi intelectuale din Transilvania. Masonii din epoca lui Iosif al II-lea cultivau ideea că însuşi împăratul provine din mijlocul supuşilor săi, iar oamenii din păturile inferioare aveau dreptul să ajungă inclusive la curtea de la Viena. Un astfel de exemplu ar fi fost Horea, conducătorul Răscoalei românilor din Muntii Apuseni, despre care istoricul Ioan Chindriş spune că ar fi avut legături oculte cu personaje influente din cercul apropiaţilor curţii imperiale.

Potrivit istoricului, legatura dintre Horea şi curtea vieneză a fost asigurată de un francmason notoriu al epocii, Ignatius Born, geolog si mineralog născut în Alba Iulia, unul dintre apropiaţii  împaratului Iosif al II-lea. In casa sa din Viena activa un cenaclu al savanţilor şi artiştilor adepţi  ai reformelor iosefine, printre care se număra şi  gravorul Jakob Adam, autorul unor cunoscute portrete ale lui Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei românilor din Transilvania. Chiar dacă părerile că  Horea ar fi fost mason sunt încă contradictorii, legaturile sale cu cele mai influente cercuri masonice din Transilvania şi de la Viena  sunt din ce în ce mai greu de contestat.

Marile mişcări sociale din deceniile şapte şi opt ale secolului al XVIII-lea, izbucnite în multe din provinciile imperiale, l-au obligat pe împăratul de la Viena, Iosif al II-lea,  să renunţe la iobăgie. Vechile şi înrobitoarele reguli feudale au rezistat,  însă, din cauza presiunii nobilimii maghiare.Un călător al vremii descria soarta românilor în ziarul german Politische Journal „Ei (românii) sunt cu adevarat sclavi, fara nici un avut si fara drepturi, legati de mosie si de pamânt, iar cei mai multi dintre ei sunt tratati fara crutare de catre administratorii mosiilor, încât niciodata nu le ramâne timpul necesar pentru a se ocupa de ogorul lor, pe care trebuie sa-l lucreze femeile, pentru a-si hrani, cu chiu cu vai, familia".

Promisiunile împăratului

Sufocaţi de îndatoririle iobăgeşti în muncă şi în bani, de sporirea obligaţiilor  moţilor în minele imperiale, românii au trimis mai multe plângeri împaratului prin delegatiile conduse de Ursu Nicola, zis Horea, de loc din Albac, din Munţii Apuseni. Cel care va devnii unul dintre conducătorii Răscoalei de la 1784 -1785, a fost primit chiar de împarat în mai multe rânduri. Horea s-a întors cu promisiunea că românii vor fi ajutaţi, lucru pe care l-a transmis şi ţăranilor la adunările publice, cum a fost cea din 25 octombrie 1784, când le-a spus oamenilor că el a fost trimis de împăratul de la Viena pentru a „a-i izbavi pe oameni de tiranie şi pentru a-i face ţărani liberi prin supunerea stapânilor". 

Una dintre legende spune că, în momentul în care a fost prins de trupele imperiale, la 27 decembrie 1784, Horea a aruncat în foc un pachet de scrisori. După ce a fost închis în temniţele Cetăţii din Alba Iulia, i-ar fi spus paznicului Alexandru Bota că nu va fi condamnat la moarte, deoarece are documente, pe care dacă le-ar dezvălui „mulţi vor căpăta nasuri roşii“, în sensul că vor fi demascaţi ca mincinoşi. Pentru motive numai de el ştiute, Horea şi-a negat participarea la Răscoala de la 1784 - 1785. Comisia imperială de anchetă a încercat până pe 28 februarie 1785, când a fost zdrobit cu roata pe „Dealul Furcilor“ din Alba Iulia, să afle  „cine l-a îndemnat”, dar n-ar fi aflat. Ultimele sale cuvinte  ar fi fost: „Ich Sterbe fur Nation", în traducere „Mor pentru naţiune“ 

Răscoala iobagilor români din 1784-1785 a avut un mare ecou în Europa şi America. Pentru prima dată, s-a aflat de existenţa în Transilvania a unei naţiuni majoritate de origine neolatină, românii, a căror soartă era dintre cele mai nenorocite din Europa. Apartenenţa lui Horea la masonerie este recunoscută şi de oragnizaţiile din prezent. Pe Dealul Furcilor din Alba Iulia, masonii au ridicat un monument unde depun periodic coroane de flori atunci când organizează evenimente sau când sunt marcate momente importante din istorie ce l-au avut personaj principal pe Horea.

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite