Hotărâre a Tribunalului Debrecen din 1815, solicitată ca probă în procesul pentru Biblioteca Batthyaneum
0O decizie din 1815 a Tribunalului din Debrecen (Ungaria) ar putea deveni o probă importantă în procesul prin care Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită retrocedarea Bibliotecii Bathyaneum din Alba Iulia. Curtea de Apel a decis miercuri, 19 aprilie, să iniţieze primele demersuri pentru a obţine o copie după hotărârea de acum 200 de ani.
La termenul din 19 aprilie 2017, avocatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice a solicitat instanţei de la Curtea de Apel Alba Iulia să solicite Bibliotecii Bathyaneum din Alba Iulia, prin intermediul Bibliotecii Naţionale, o copie după decizia definitivă din 2 februarie 1815 a Tribunalului din Debrecen.
Avocatul a precizat că există indicii că o copie a deciziei ar exista în arhiva Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. Procesul din urmă cu 200 de ani a vizat moştenirea contelui Ignatiu Batthyany şi a fost deschis de către urmaşii acestuia, în condiţiile în care episcopul şi-a lăsat întreaga avere (case, pământuri şi Biblioteca Batthyaneum) ”Bisericii Catolice şi Proviciei Transilvania”. Urmaşii naturali ai epicopului au pierdut procesul, instanţa din Debrecen respingând acţiunea acestora, atât pe fond în 1811, cât şi în apel în 1815. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice consideră că decizia instanţei de judecată ar putea aduce lămuriri importante pentru procesul ce se desfăşoară la Curtea de Apel Alba Iulia.
În funcţie de răspunsul Bibliotecii Naţionale, care administrează Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, se va decide solicitarea unei copii după sentinţa din 1815 direct autorităţilor maghiare prin intermediul uneii comisii rogatorii. De asemenea, avocatul instituţiei de cult a mai solicitat audierea unui fost angajat al bibliotecii din Alba Iulia, Ileana Dîrja, care a publicat un articol de specialitate în care face referire la hotărârea judecătorească din 1815. Următorul termen al procesului va avea loc în 31 mai 2017. Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită la Curtea de Apel Alba Iulia anularea unei decizii din noiembrie 2015 prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român.
Curtea de Apel Alba Iulia a decis la termenul din luna martie ca specialiştii desemnaţi să traducă testamentul episcopului Batthyány Ignác, să îşi spună fiecare punctul de vedere cu privire la traducerea celuilalt. Decizia a fost dată după ce procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că traducerile lor conţin „contradicţii majore”. Traducerile au fost efectuate de doi profesori de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, dr. Aurel Pop pentru Biblioteca Batthyaneum şi dr. Buzogany Desideriu pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică.
Reprezentanţii Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia au depus la dosar o copie după testamentul contelui Ignatius Batthyany în limba latină, documentul fiind proba principală pe baza căreia instanţa va decide cu privire la proprietatea instituţiei din Alba Iulia, motiv pentru care s-au solicitat specialişti în limba latină care să îl traducă. Instanţa a mai cerut Bibliotecii Naţionale depunerea la dosar şi a unei copii după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum.
Biblioteca Naţională a României este actualul administrator al Bibliotecii Batthyaneum, atât în ceea ce priveşte clădirea cât şi colecţiile pe care le deţine. Disputa juridică dintre Statul Român şi Arhiepiscopia Romano-Catolică datează de 18 ani. În 1998, Guvernul de atunci emitea o ordonanţă de urgenţă prin care se aproba cererea de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum şi a Institutul Astrologic, formulată de către „comunitatea maghiară din România” pentru Episcopia Romano-Catolică. Deşi a devenit lege, ordonanţa respectivă nu a fost pusă niciodată în aplicare.
Biblioteca a luat fiinţă în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyany Ignac în cadrul unei fundaţii culturale, în componenţa acesteia intrau un observator astronomic, colecţii de istorie şi de ştiinţe naturale, o legătorie şi o tipografie. Printr-un act de donaţie, înscris în testamentul fondatorului, episcopul Batthyany a înzestrat institutul cu valori imobiliare, decizându-i statutul de instituţie publică administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia. Contele de Batthyany a donat biblioteca sa, denumită ulterior ”Biblioteca Batthyaneum”, ”Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania”. Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch. Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei. O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.
Conform dorinţei donatorului, biblioteca şi institutul trebuiau deschise pentru publicul larg, nu doar pentru credincioşii catolici, şi nu puteau fi deplasate de la Alba Iulia. Biblioteca adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică. În prezent, accesul pentru vizitarea Bibliotecii este permis doar pe baza unei cereri care este aprobată în prealabil de reprezentanţii Bibliotecii Naţionale.
Se încarcă comentariile...
