Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Iazul de la Valea Şesei, o bombă ecologică cu efect întârziat: istoria sursei de acid sulfuric şi metale grele din Apuseni

2
7 Apr 2017 17:25:03
Autor: Dorin Ţimonea
Iazul de decantare de la Valea Şesei este o veritabilă ”bombă ecologică”. Foto: greenly.ro
Iazul de decantare de la Valea Şesei este o veritabilă ”bombă ecologică”. Foto: greenly.ro

Barajul de la Valea Şesei din Apuseni, unde a avut loc luni poluarea accidentală cu steril, are o lungă istorie de accidente ecologice. Chiar dacă ultimul incident nu s-a soldat cu mortalitate piscicolă în râul Arieş, este mult mai grav decât cele anterioare, pentru că evacuarea accidentală a sterilului a avut loc printr-o galerie subterană.

Evenimentele din trecut au fost, în general, deversări accidentale ca urmare a unor precipitaţii abundente, care au antrenat sterilul toxic de la suprafaţa barajului. De această dată, accidentul considerat cu caracter ”tehnologic” de către reprezentanţii companiei Cupru Min SA, a avut la bază o evacuare de steril printr-o galerie subterană, care a ajuns la suprafaţă prin intermediul unui izbuc (izvor) ce a apărut în ultimii ani în aval de baraj. 
 
”Sunt zeci de astfel de galerii. De fapt sunt tunele de mici dimensiuni, din care urcă nişte puţuri metalice sub formă de tub. Una din aceastea a cedat, din cauza apei acide ce se scurge de pe halde. Eu am o experienţă neplăcută cu această apă. Am rămas suspendat cu maşina în pârâul ce se scurge de pe halda de steril de la Bîrdeşti, era seară pe la ora 11, am lasat-o acolo până dimineaţa pe la 9-10 cred. Ei bine nu mi-am mai putut folosi discurile de frânare. Porţiunea care a stat în apa aceea a fost roasă cam 1 -2 mm, când puneam frână se zgâlţâia din toate încheieturile”, spune Vasile Bîrdea, care s-a născut în satul Vinţa unde deţine proprietăţi ce sunt ameninţate de iazul cu apă otrăvită.
 
Barajul de la Valea Şesei - Geamăna văzut din satelit. Culorile verde şi roşu indică toxicitatea ridicată a apei de la coada iazului
 
În cei 20 de ani de existenţă a iazului de decantare au avut loc zeci de accidente ecologice soldate cu moartea a multe tone de peşte pe râul Arieş. Unii specialişti susţin că în aval de localitatea Valea Lupşei, unde se varsă pârâul Valea Şesei în Arieş, nu ar mai exista deloc peşte. Alţii afirmă contrariul şi se bazează pe faptul că periodic pot fi văzuţi pescari pe malul râului. 

 
Potrivit unei note informative transmisă vineri, 7 aprilie, de către Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Alba fenomenul nu mai era activ, ca urmare a intervenţiilor realizate de S.C. Cuprumin  SA Abrud prin realizarea unui dop filtrant din piatră pe izbuc. ”S-au realizat două baraje filtrante de avarie cu volum de retenţie estimate la cca. 100.000 mc. în aval de izbuc. Aceste măsuri au fost întreprinse  pentru a reduce riscul unei poluări a apelor râului Arieş în eventualitatea producerii unor incidente similare. Apele cu steril nu au condus la poluarea cu substanţe chimice a cursurilor de apă, în aval înregistrându-se doar creşterea turbidităţii pe Valea Şesei şi râul Arieş. Rezultatele analizelor pentru indicatorii metale, indică încadrarea cursurilor de apă Arieş şi Mureş în limitele corespunzătoare stării bune a corpurilor de apă, deci incidentul de la Valea Şesei nu a modificat calitatea corpului de apă. În urma monitorizării permanente, reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă  Mureş nu au identificat mortalitate piscicolă”, se afirmă în documentul citat. 

Sterilul a acoperit şi mormintele din fostul cimitir al satului Geamăna

Accidentul este anchetat de o comisie constituită prin ordin al ministrului Apelor şi Pădurilor. Comisia a dispus o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu care constau în principal în monitorizarea atât a fenomenului, cât şi a efectelor incidentului, dar şi găsirea de soluţii pentru eliminarea riscului unui incident similar şi punerea în aplicare a soluţiilor acceptate. Soluţia identificată este închiderea galeriei prin care a avut loc scurgerea sterilului din baraj. Rămâne de văzut cum va fi realizat acest lucru din punct de vedere tehnic. Termenul limită este luna septembrie 2017.
 

Sat cu 1000 de locuitori, ras de pe suprafaţa pământului

 
Iazul de pe Valea Şesei este locul unde sunt eliminate resturile de materiale chimice de la uzina de preparare a concentratului cuprifer din Roşia Poieni. Este vorba despre cea mai mare exploatare de cupru din România, care dă de lucru la circa 500 de oameni, dar care, în acelaşi timp, a creat în Apuseni o adevărată „bombă ecologică“, iazul de decantare. În decursul anilor, suprafaţa barajului s-a extins foarte mult, ajungând la 150 de hectare, astfel încât a ajuns şi la satele din apropiere. Un sat cu peste 400 de case a dispărut la vremea respectivă.
 
Satul Geamăna înainte de a fi acoperit de milioane de metri cubi de steril
 
Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La început, locuitorii din satul Geamnă şi-au imaginat că lucrurile vor merge bine, însă n-a fost aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane.
 
Primul semn rău pentru cei care au rămas a fost atunci când au început să se ususce cireşii şi vişinii. Se petrecea pe la sfârşitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau s-au înroşit rând pe rând. Şi acum, o marte parte din suprafaţa lacului are o culoare roşiatică. Oamenii din Geamăna care locuiau mai sus de centrul satului s-a încăpăţânat să rămână. Odată cu creşterea muntelui de steril, au fost nevoiţi să plece, pentru că au rămas fără locuinţe. Sterilul s-a extins spre celelalte sate din apropiere: Saşa, Vinţa şi Valea Holhorii. La Vinţa mai sunt în prezent mai puţin de 10 gospodării care  sunt locuite. Mulţi dintre aceştia aşteaptă inevitabilul, ca apa otrăvită să ajungă şi să le înghită proprietăţile.

 
Lacul artificial este unul de decantare de vale, deschis, amenajat între doi versanţi. Ultimele estimări arată că ar avea peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Şi, asta pentru că barajul este o fabrică naturală de acid sulfuric şi de metale grele. Este cel mai mare iaz din Europa (peste 130 mil. tone steril) al celei mai mari cariere europene. Licenţa pentru exploatarea cuprului de la Roşia Poieni aparţine companiei Cupru Min SA Abrud, companie aflată în subordinea Ministerului Economiei. Cele mai recente evaluarări ale Ministrului Mediului şi ale companiei private arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii de mediu în valoare de aproape 20 de milioane de euro pentru a pune în siguranţă barajul. Statul român trebuie să facă ceva înainte de a fi prea târziu.

Citiţi şi:

 

Peste 70 de sesizări depuse la Garda de Mediu în legătură cu accidentul ecologic din Apuseni. Prefectul de Alba: ”Societatea Cupru Min va fi amendată”

 

Accidentul ecologic din Apuseni: 6.000 de metri cubi de steril au ajuns în râul Arieş. Apa nu poate fi folosită pentru băut

 

Accidentul ecologic de la barajul Valea Şesei a blocat activitatea Cupru Min. Compania caută 19 milioane de euro pentru investiţii în protecţia mediului

 

Poluare accidentală gravă în Apuseni, la iazul de decantare de la Valea Şesii. Sterilul toxic a ajuns în râul Arieş FOTO VIDEO

 

Activiştii antipoluare condamnă accidentul ecologic din Apuseni şi solicită intervenţia Gărzii de Mediu FOTO VIDEO

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

as above A4_the third
7.04.2017, 21:28:55

Spune stat roman si grija de mediu porma trage apa in jos pe closet. Abia acum se anunta stirea cand se stia de ea de luni ( nu au aerisit-o penca poate trece sub tacere:) sper sa nu ajunga unda otravitoare in MUres si porma in Ungaria. dA unde mentenanta si grija demediu is cuvinte lipsa ( ca sa nu mai vorbimde fonduri aferente ) pentru a efectua ceea ce este necesar.............acolo incepe "roma_nia":) si astia vor sa lucreze cu cianuri :?:)))))))))))) pentru un pumn de bani si propii cetateniii si otravesc.

Monarhist
8.04.2017, 02:35:12

Genul acesta de exploatari deschise tip Open Pitt cu baraje devin adevarate bombe ecologice. De Cate example de dezastre ecologice e nevoie pentru a interzice definitiv astfel de proiecte faraonice? Ruperea barajului de la Certej din 1971,care a provocat zecimoartea a zeci de Persians, cela mai recente din Ungaria si Canada sunt doar cateva exemple. Cine o sa resolve vre-odata eliminarea si ecologizarea lacului de acumulare de la Rosia Poieni? Cate milioane de euro sunt investiti anual doar pt mentenanta? Zona Apusenilor se poate dezvolta inteligent si curat din turism ecologic, agroturism. Resursele minerale bogate din Apuseni ar trebui lasate unde sunt, si pot fi folosite de exemplu ca garantii de plata pentru imprumuturi bancare luate pentru dezvoltarea zonei sau ca resurse de rezerva pentru cazuri extreme, de ex. razboi, criza economica, etc.

Modifică Setările