Imaginile dezastrului din Apuseni: poluare şi clădiri abandonate
0
La Almaşu Mare, în Munţii Apuseni, mineritul este istorie. Au trecut aproape 11 ani de la momentul închiderii exploatării, când minerii care căutau aur în străfundurile muntelui au fost disponibilizaţi. Oamenii au rămas doar cu amintirile şi cu poluarea ce se manifestă în urma închiderii haotice a galeriilor miniere.
La Almaşu Mare a funcţionat mina Haneş, una dintre cele mai importante din Apuseni în domeniul exploatării zăcămintelor de aur. Era administrată de exploatarea minieră cu sediul în oraşul Zlatna şi câteva galerii. După închiderea minei, în 2006, ma au fost închise prin construirea unui zid de beton la intrare. Cel puţin una dintre galerii, deasupra căreia a rămas scris Mina Haneş, a rămas parţial liberă şi este un factor poluant al zonei.
La Almaşu Mare poluare a fost de când există mineritul aici, de vreo 500 de ani. "Cât timp a fost mineritul, comuna a fost înfloritoare. Acum, este o comună mai mult de pensionari, fără prea mult viitor”, spune un locuitor din Almaşu. Chiar dacă ar exista un potenţial turistic destul de ridicat, drumul de acces relativ dificil şi slaba promovare nu pot determina o afluenţă mai ridicată a turiştilor.
În 2012, prin Hotărâre de Guvern, au fost trecute în proprietatea Primăriei Zlatna galeria subterană transversală de la Haneş (fosta mină de aur), casa maşinii de extracţie din puţul Haneş inferior, linia de cale ferată Haneş-Larga în lungime de 2.780 metri şi maşina de extracţie din puţul Haneş inferior. Primăria Zlatana intenţiona să trabnsforme zona într-un punct de atracţie turistică, unul dintre obiective fiind chiar vizitarea unei galerii miniere. Între timp, cei 2,8 km de linie ferată între Haneş şi Larga au dispărut, gurile de mină au fost zidite iar maşina de extracţie, datând din 1936, a fost descompletată. Cel mai probabil, toate acestea au fost “colectate” de hoţii de fier vechi care îşi făcuseră într-o vreme un stil de supravieţuire mai ales din scormonirea printre ruinele mamutului industrial Ampelum Zlatna.
Citiţi şi:
Armele dacilor. Cum arătau falxul şi pumnalul sica, celebrele obiecte de luptă care au băgat spaima în soldaţii romani
Femeia care a stat trei ani să coasă tot Luceafărul pe o pânză uriaşă: „Mă trezeam noaptea şi continuam să cos“
Se încarcă comentariile...
