Incinerarea decedaţilor câştigă teren în pandemie. Cum se schimbă mentalitatea românilor în anul 2020
0
Imaginile cu camionul frigorific plasat în zona Stadionului CFR de la Timişoara, în care sunt depozitate trupurile unor persoane decedate în urma virusului COVID-19, întrucât morga din localitate nu mai face faţă, arată, în mod limpede, intrarea în faza cea mai cruntă a pandemiei: creşterea numărului celor decedaţi.
Imaginile de la Timişoara trimit la cele întâmplate în primăvară în Italia, când convoaie funerare, într-un scenariu apocaliptic, duceau decedaţii înspre cimitire şi crematorii.
În aceasta situaţie l-am întrebat pe istoricul Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste Amurg din România, despre cum răspunde sistemul nostru funerar şi, în special, cremaţiunea acestei situaţii.
„În mod firesc, nu ar trebui să fie mari probleme în condiţiile în care fiecare cimitir patronat de autorităţile locale are prevăzut un anumit număr de locuri de înhumare, în caz de calamitate naturală sau epidemie. Acum, câte dintre aceste locuri sunt, în mod real, disponibile, este greu de apreciat, dat fiind criza locurilor de veci din mediul urban din ultimii ani şi mafia cimitirelor. Cât priveşte cremaţiunea se remarcă o creştere semnificativă a numărului de incinerări în România în actualele condiţii. Astfel, la Crematoriul Ignis din Bădeni/Turda au fost deja efectuate în acest an 457 de incinerări în situaţia în care anul trecut, în acelaşi interval de timp, fuseseră incinerate 282 de persoane, dintr-un total de 351 pe anul 2019. La Crematoriul Vitan Bârzeşti din Bucureşti, cel mai mare crematoriu din România, au fost incinerate peste 950 de persoane. Prin urmare, se vor depăşi, în acest an, în ambele crematorii, numărul maxim de incinerări făcute de la deschiderea acestora în 1994 şi 2014 (351, respectiv 1.021)”, spune istoricul din Alba Iulia.
Rotar afirmă că, la nivel general, se va depăşi şi numărul de incinerări efectuate în crematoriile româneşti din ultimii 20 de ani. ”Anul trecut, la Bădeni şi Vitan Bârzeşti au fost efectuate 1.372 de incinerări, iar anul acesta s-a atins deja cifra de 1.400. Şi mai sunt înca 6 săptămâni până la sfârşitul anului. Circa 15-20 % dintre cei incineraţi au decedat în urma infecţiei cu COVID-19. Va fi o creştere cu 10-15% a ratei incinerării în 2020 faţă de 2019, iar, în mod remarcabil, la crematoriul de la Bădeni/Turda se va ajunge la aproape 30-40%”, completează preşedintele Asociaţiei Amurg.
Potrivit acestuia, pandemia a făcut ca, pe undeva, să se observe o anumită schimbare: dacă înainte, în cazul percepţiei multora, incinerarea era o modalitate de „debarasare” de cadavru pe „repede înainte”, acum acest lucru se petrece şi în cazul înhumării, cadavrele fiind direct aduse de la morga în saci şi depuse în groapa, fără alte formalităţi.
”În următorii ani vom asista la o sporire remarcabilă a ratei incinerării la noi şi ca efect al acestei situaţii. Cât priveşte incinerarea, nimeni nu poate acum să-i mai conteste utilitatea publică (deşi este ridicolă o asemenea contestare), şi lumea, încet-încet, o va accepta, punând-o pe picior de egalitate cu înhumarea, aşa cum prevede textul legii de aproape 85 de ani. Nu am auzit voci dinspre Biserica Ortodoxă Română care să critice cremaţiunea în ultima vreme, situaţie normală date fiind vremurile speciale în care trăim. Este posibil ca mulţi preoţi ortodocşi să fi sărvârşit serviciul religios pentru cel care a fost incinerat, în asemenea condiţii. Ne-ar fi plăcut ca această sporire a numărului de incinerări în România să se fi petrecut în condiţii normale, nu în urmă pandemiei, dar este un lucru firesc ca incinerarea să ofere soluţii viabile în această situaţie de criză”, concluzionează istoricul Marius Rotar.
Se încarcă comentariile...
