Legenda lacului fără fund din Munţii Şureanu: un monstru îi trage pe înotători sub apă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Munţii Şureanu, la 1.840 de metri altitudine, se află un lac glaciar despre care se povestesc multe legende. Cea mai „terifiantă“ dintre acestea spune că în apele reci ca gheaţa se află un balaur care trage la fund pe oricine încearcă să se scalde în lac. Pe marginea apei se află şi o cruce care stă dovadă tragediilor ce au avut loc aici.

Despre legendele lacului ”fără fund” vorbesc cel mai bine ciobanii care îşi pasc oile în apropierea acestuia. Ciobanii ce îşi duc turmele pe culmile Şureanului, ale Vârfului Pătru şi ale Cârpei, se întâlnesc uneori pe malul iezerului, la o poveste. Niciodată însă nu îndrăznesc să intre în apele turcoaz ale lacului. ”Niciodată nu facem baie aici. Se spune ca este un balaur care te trage la fund. Că o fi aşa sau nu, n-avem chef să aflăm pe pielea noastră”, spune un cioban care ajunge des cu oile în apropierea iezerului. 

În realitate, faptul că lacul este unul glaciar face ca apa să fie extrem de rece în orice anotimp. Chiar şi după zile întregi de căldură, apa rămâne foarte rece şi scăldatul este imposibil. Specialiştii spun că e vorba despre efectul pe care îl are apa foarte rece asupra corpului uman. După câteva minute de îmbăiat în apa respectivă, corpul devine greoi, mişcările încete şi apare senzaţia că eşti tras în jos de o forţă necunoscută. Astfel şi-au găsit sfârşitul mai multe persoane care au avut curajul să se scalde în iezer.

Iezerul Şureanu are o o lungime de 94 metri şi o lăţime de 91 metri. Este un spaţiu intim şi retras, în contextul geografic spectaculos al Munţilor Şureanu. Specialiştii spun că este vorba despre „circul glaciar Şureanu”, sculptat în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu. Lacul poate fi cel mai bine admirat de pe traseul de urcare pe masivul Şureanu. 

image

Iezerul se situează la 1840 m altitudine, sub vârful omonim (Vf. Şureanu - 2059 m). Pe lângă panorama lacului pe fundul căruia se pot vedea bolovani uriaşi, vei putea admira priveliştea oferită de Masivul Şureanu. De reţinut pentru cei care vizitează această oază de natură este faptul că înotul în iezer este interzis. Claritatea apei creează iluzia optică a adâncimii mici. În realitate, însă, apa este adâncă încă de la mal şi extrem de rece, astfel că, şi vara, un scăldat în lac poate da crampe musculare, care pod duce chiar la deces. 

Accesul la lac este relativ simplu. Se ajunge aici pe DN 67 C, prin Şugag şi si apoi pe DJ 704, pe partea dreaptă a lacului Oaşa. Se trece, apoi, pe lângă Mănăstirea Oaşa, prin Luncile Prigoanei şi Poarta Raiului. În total, din Sebeş sunt 80 km, ce pot fi parcurşi în circa 2 ore.

image

Rezervaţia Iezer – Şureanu este un loc de o frumuseţe aparte, pe care sub nici o formă nu trebuie ratat în zona Sebeşului. Apa lacului, deosebit de limpede, aşezată în vana glaciară de piatră şi flancată de arbori de conifere imprimă o stare de contemplare unică. Pentru a întregii starea profundă de meditare este recomandată urcarea pe vârful Şureanu. Aici, sus există o vedere superbă asupra Iezerului, şi mai departe către Poarta Raiului sau în partea cealaltă către Vârful lui Pătru.

Citiţi şi:

Cum s-a făcut „botezul“ străzilor din Alba Iulia, după ce oraşul a devenit românesc, şi cine a fost omul care a dat noile nume

Cine este părintele Arsenie Praja, pustnicul din Apuseni care a căpătat supranumele „doctorul fără de arginţi“

Românca din Apuseni care moşteneşte averea fabuloasă a masonului italian Licio Gelli, decedat la 96 de ani

Românul care a negociat Alaska pentru Statele Unite. Viaţa de film a generalului George Pomuţ, devenit erou american

Cazul fagului ciudat din Apuseni, ale cărui frunze cad doar primăvara. Pomul legendar trăieşte de peste 500 de ani

Destinul tragic al generalului Dănilă Papp, militarul care a luptat atât în armata austro-ungară, cât şi în cea română

Legendele movilelor de la Biia: morminte pentru o armată otomană şi comori păzite de flăcări ce ies din pământ

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite