Liderii de la nivel local solicită o nouă abordare a comunicării pe tema fondurilor UE. Propunerile prezentate la Bruxelles de primarul oraşului Cugir

Una din priorităţile esenţiale ale relansării proiectului european o constituie o mai bună percepţie a angajamentului Uniunii faţă de comunităţile locale. Aceasta în condiţiile în care 60% dintre cetăţenii europeni nu sunt conştienţi de finanţarea acordată regiunilor lor de către UE.

Soluţia propusă de Comitetul European al Regiunilor este să se solicite o finanţare stabilă şi o mai bună coordonare a actorilor, a mesajelor şi a strategiilor şi, totodată, să se acorde mai multă atenţie implicării cetăţenilor.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru prezentat în cadrul Săptămânii europene a regiunilor şi oraşelor, desfăşurată în această perioadă la Bruxelles, numai 40% dintre europeni sunt la curent cu proiectele finanţate de UE în regiunile lor. Deşi această cotă se ridică la 60% în nouă ţări (ajungând la 82% în Polonia), se resimte acut nevoia unei mai mari vizibilităţi a fondurilor structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI), care ar contribui la consolidarea încrederii cetăţenilor în proiectul european. Pentru aceasta, Comitetul European al Regiunilor a hotărât să elaboreze un aviz pe tema ”O mai bună comunicare în ceea ce priveşte politica de coeziune”, al cărui raportor este Adrian Ovidiu Teban (RO-PPE), primarul oraşului Cugir din Alba.

Deşi este cel mai puternic instrument de investiţii al Europei, reprezentând o treime din bugetul UE, politica de coeziune face încă obiectul unei comunicări deficitare, iar sursele de informaţii pe această temă nu sunt suficient de diversificate. Pentru o mai bună comunicare este nevoie, în opinia Comitetului, de mai multă claritate în ceea ce priveşte finanţarea şi cerinţele. Prin regulamentul privind perioada 2021-2027, a cărui adoptare urmează să fie finalizată de către Parlamentul European şi Consiliu în următoarele luni, ar trebui introduse, potrivit avizului CoR, un cadru financiar specific pentru comunicare în linia bugetară de asistenţă tehnică şi un număr mai mare de cerinţe obligatorii în materie de publicitate şi informare pentru proiectele din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, liderii locali doresc o comunicare mai diversificată despre politica de coeziune, cu strategii clare pentru diferitele obiective, care să se adreseze atât publicului larg, cât şi părţilor interesate de la nivel sectorial. Din această perspectivă, Comitetul salută numirea unor responsabili pentru comunicare la nivel naţional, propuşi de Comisie, pentru a îmbunătăţi gestionarea integrată a acţiunilor de comunicare legate de fondurile ESI. În ceea ce priveşte indicatorii de performanţă, Comitetul subliniază că actualul set de indicatori nu este bine adaptat la activităţile de comunicare şi salută recenta comunicare a Comisiei Europene ce subliniază necesitatea de a aborda provocarea unică a Europei în materie de comunicare într-un moment caracterizat prin fragmentare şi dezinformare. 

În continuare, liderii locali propun dialoguri permanente cu cetăţenii şi părţile interesate de la nivel local, care să participe , pe această cale, la procesul decizional legat de fondurile UE. Astfel, se va asigura o mai mare responsabilitate şi legitimitate în punerea în aplicare a planurilor de investiţii. Primarul Adrian Teban a susţinut un discurs în legătură cu promovarea şi adoptarea acestui aviz în cadrul plenarei Comitetului European al Regiunilor desfăşurată marţi, 8 octombrie 2019, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles. 

Propunerile privind îmbunătăţirea comunicării privind politica de coeziune după 2020

- propune ca, în cadrul viitoarei politici de coeziune după 2020, investiţiile în proiectele de comunicare să fie finanţate dintr-o singură categorie de costuri, bine definită, având în vedere că o comparaţie a strategiilor de comunicare arată că bugetele pentru aceste activităţi sunt dificil de agregat şi de comparat, întrucât strategiile sunt definite la diferite niveluri cu fonduri diferite şi, de asemenea, categoriile de costuri şi metodele nu sunt întotdeauna clar definite;

- solicită să se îmbunătăţească definiţia indicatorilor de performanţă, întrucât există în prezent o variabilitate considerabilă a indicatorilor, care nu sunt adaptaţi activităţilor de comunicare;

- recomandă ca la elaborarea strategiilor pentru perioada 2021-2027 să se ia în considerare dovezi ale cercetării privind eficienţa comunicării politicii de coeziune prin intermediul unor proiecte finanţate de UE, cum ar fi „Cohesify” şi „Perceive”, şi să se facă referire la „geografia nemulţumirii”, fenomen care a apărut în contextul dezbaterilor populiste cu privire la proiectul european;

- subliniază necesitatea unor strategii flexibile de branding şi vizibilitate: un drapel al UE ar trebui să fie omniprezent în toate materialele obligatorii sau informale;

- salută recenta comunicare a Comisiei Europene care subliniază necesitatea de a aborda provocarea unică a Europei în materie de comunicare în momente de fragmentare şi dezinformare şi sugerează că politica de coeziune joacă un rol esenţial în a face din comunicarea UE un efort comun la nivelul guvernelor şi al instituţiilor UE;

- sprijină abordarea de a simplifica comunicarea pentru proiectele finanţate de UE: branding unic (fără referire la fondurile ESI sau la nivelul programului), un singur site naţional care oferă acces la informaţii privind toate programele şi fondurile UE, vizibilitate deosebită pentru operaţiunile de importanţă strategică şi operaţiuni de peste 10 milioane EUR, coordonatori naţionali de comunicare pentru a supraveghea toate fondurile UE şi un rol important pentru responsabilii pentru comunicare în cadrul programelor, includerea strategiei de comunicare (într-o versiune mai succintă) în conţinutul programului, posibilitatea ca autorităţile de gestionare să aplice corecţii financiare (până la 5 %) beneficiarilor care nu respectă regulile de comunicare şi posibilitatea de reutilizare a materialelor de comunicare – autorităţile de gestionare vor trebui să îşi păstreze dreptul de a reutiliza materialele de comunicare elaborate şi puse la dispoziţia instituţiilor UE (la cerere).