„Călătorii şi-au dat seama că ceva nu era în regulă după o primă smucitură, care nu semăna a fi contactul roţilor avionului cu solul. De fapt, aeronava se lovise de vârfurile copacilor. A urmat un al doilea impact, şi mai puternic, ce a smuls pasagerii de pe locurile lor. Scaunele nu erau prevăzute cu centuri de siguranţă la aterizare şi asta a favorizat rănirea lor. După ce avionul a atins solul, românii au reuşit să sară şi să fugă cât mai departe, evitând suflul exploziei. Şi-au dat seama că Grigore Preoteasa nu era cu ei în momentul primei bubuituri cauzate de aprinderea rezervoarelor“.

Memorii Mihai Novicov

Întrebări fără răspuns

Din lucrarea istoricului Adrian Cioroianu aflăm că accidentul de lângă Moscova a ridicat imediat o serie de întrebări: De ce aeronava a primit acordul aterizării în condiţii de vizibilitate proastă, în condiţiile în care delegaţia Ungariei fusese întoarsă din drum? Cât de sigur era echipajul sovietic care deservea avionul primit de România cadou din URSS? A  fost un simplu accident sau a fost plănuit de sovietici? De ce se dorea moartea celor în cauză? Care ar fi fost destinul României dacă ar fi murit şi Nicolae Ceauşescu atunci? De ce Gheorghiu-Dej nu s-a aflat totuşi la bordul avionului? A murit Grigore Preoteasa «în locul altcuiva»? Doreau ruşii eliminarea lui Dej? Şi dacă da, să nu fi ştiut ei ruşii că acesta nu se afla în avion?

„Toate sunt întrebări cărora timpul nu le-a răspuns în mod clar. Putem medita însă. Dar, indiferent de explicaţii, am rămâne sub semnul istoriei lui «dacă», al istoriei contrafactuale. 4 noiembrie 1957 ar fi putut rămâne în istoria ţării noastre drept momentul schimbării destinului. Cu toate acestea, comunismul românesc ar fi mers înainte indiferent de numărul sau calibrul politic al victimelor de la Vnukov”, susţine istoricul.

Concluziile comisiei de anchetă

Ancheta accidentului de pe aeroportul moscovit a fost condusă de Alexei Kosîghin, prim-ministru al URSS între 1964 şi 1980. Comisia a constatat că piloţii nu aveau parcurse orele de zbor necesare pentru tipul de transporturi pe care le operau. Mai grav, zborul de probă din 2 noiembrie 1957 l-a făcut doar comandantul, fără pilotul 2 şi fără navigator. Raportul comisiei guvernamentale sovietice a stabilit că aeronava nu prezenta nici un fel de defecţiune înainte de prăbuşire. Vinovat de producerea catastrofei a fost exclusiv echipajul, care nu avea pregătirea necesară pentru aterizare în condiţii de intemperii ale vremii.

Nicolae Ceauşescu a fost printre cei care au purtat pe umeri sicriul lui Grigore Proteasa, Acesta şi-a ascuns mâna la care a suferit arsurile în timpul ceremonialului

Organul de presă al regimului comunist, „Scânteia“, a  publicat vestea accidentului din Rusia abia după două zile, în ediţia din 6 noiembrie 1957.

(Text scris de NICU NEAG)

Citiţi şi:

Moştenirea lăsată de muntenii din „leagănul“ Carpaţilor. De ce spunea Herodot că „dacii sunt lipiţi de munţi“

Descoperirea senzaţională la Alba Iulia: secretele ruinelor primei biserici răsăritene de la nord de Dunăre, găsite îngropate în pământ

Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei

Moştenirea lui Ceauşescu: proiectele megalomanice din perioada regimului comunist. Secretele coloşilor de piatră, de la Transfăgărăşan la Casa Poporului

Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti

Zece lucruri puţin ştiute despre Gheorghe Doja, liderul răscoalei ţărăneşti din 1514 care a cutremurat Europa - strategia lui Doja de a dărâma nobilimea

Minciunile din filmele istorice româneşti, din comunism: „neînvinsul“ Mircea, „unificatorul“ Mihai Viteazul, „prietenia“ dintre Ţepeş şi Ştefan cel Mare

Cum a ratat Lucian Blaga Premiul Nobel: propus de românii din străinătate, sabotat de comuniştii din ţară

Cât de şmecheri erau cei care aveau Dacie „cu număr mic“ pe vremea lui Ceauşescu şi ce însemna pe atunci să fii „un om cu relaţii“

Atrocităţile armatei sovietice asupra românilor: masacrele de la Fântâna Albă şi Bălţi, o pată roşie de sânge în istoria Bucovinei şi a Basarabiei

„Păcatul“ predării Istoriei la Blaj în Limba română şi nu în maghiară - motivul judecăţii dintre Episcopul Ioan Lemeni şi dascălul Simion Bărnuţiu