Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Odiseea statuii lui Avram Iancu din Cîmpeni, cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional din Ţara Moţilor

6
17 Feb 2016 06:09:43
Autor: Dorin Ţimonea
Statuia ecvestră a lui Avram Iancu din Cîmpeni este considerată cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional. Foto: Adevărul
Statuia ecvestră a lui Avram Iancu din Cîmpeni este considerată cea mai frumoasă reprezentare a eroului naţional. Foto: Adevărul

La Cîmpeni, capitala neoficială a Ţării Moţilor, se află cea mai reprezentativă statuie a eroului naţional Avram Iancu. Operă a sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, statuia ecvestră a fost amplasată în 1930 la Târgu Mureş. După cedarea Transilvaniei de Nord la Ungaria hortystă în 1940, statuia a fost transportată la Cîmpeni pentru a fi salvată.

Ideea realizării unui monument care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu a apărut imediat după moartea acestuia. Prima luare de poziţie publică, prin care se afirma necesitatea unui monument pe măsura eroului român, a fost a lui Ioan Russu Şirianu, gazetar la ziarul Tribunei din Sibiu. La scurt timp după lansarea acestei propuneri, ideea a fost împărtăşită de Partidul Naţional Român din Transilvania şi Ungaria şi de Asociaţia ASTRA. Au urmat o serie de acţiuni pentru strângerea fondurilor necesare demarării proiectului, dar până la Unirea din 1918 toate campaniile s-au soldat cu eşec. Insuccesul ridicării statuii s-a datorat măsurilor represive ale autorităţilor maghiare din Transilvania împotriva contribuabililor, cât şi a celor care colectau fondurile, precum şi confiscarea fondurilor deja adunate. 
 
Autorităţile au descurajat şi chiar arestat pe cei care se ocupau cu colectarea fondurilor pentru ridicarea statuii, Avram Iancu fiind numit de către unguri ”şef de bandiţi”. Reacţia moţilor nu s-a lăsat aşteptată. În mai 1895 a fost înaintat un protest oficial la adresa ministrului de interne maghiar care printr-un ordin a interzis orice subscripţie publică având ca scop finanţarea unui monument în memoria lui Avram Iancu. ”Noi Moţii din Munţii Apuseni ai Ardealului, cu inima frântă de durere aducem la cunoştinţa Înaltului ministru de interne şi lumei întregi cum că: nu îi drep[t] că Iancu a fost jefuitor nici trădător de patrie cum îl numesci D-ta, ci a fost acel suflet bun şi blând care s-a făcut apărător naţiunii sale. Nici o cruzime nu a săvârşit ci numai a apărat naţiunea şi ţara. Noi cu mic cu mare protestăm în contra acelei ordinaţiuni”, afirmau moţii în declaraţia de protest înaintată autorităţilor maghiare.

Demers posibil abia după Marea Unire
 
”Ridicarea unei statui care să amintească de gloria lui Avram Iancu a revenit în discuţie în anul 1925, la iniţiativa Despărţământului ASTRA Târgu Mureş. Printre condiţiile de întocmire a sculpturii, impuse de comitet participanţilor la concurs, s-au numărat următoarele statuia să fie executată în bronz, să-l reprezinte pe Avram Iancu conform înfăţişării din anii 1848-1849, înălţimea statuii fără soclu să fie de două ori mărimea naturală a personajului simbolizat, iar eventualele basoreliefuri să conţină motive româneşti. A fost fixat şi bugetul în care trebuia să se încadreze monumentul, maxim 1 milion de lei, iar ca termen de predare a proiectelor a fost hotărâtă data de 1 septembrie 1925. În şedinţa comitetului din 15 decembrie 1926 a fost aleasa varianta sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad. În primăvara anului 1927 a fost semnat contractul şi virată suma necesară câştigătorului concursului, iar ca perioadă de execuţie a fost fixat termenul de 1 an”, afirmă istoricul şi scriitorul Dimitrie Poptămaş.
 
Statuia este amplasată în parcul din centrul oraşului
 
Operaţia turnării ei în bronz a fost încredinţată Fabricii de turnătorie V. V. Răşcanu din Bucureşti. După ce a fost finalizată, statuia ecvestră a fost transportată de la Bucureşti la Târgu Mureş, unde a fost aşezată pe soclul din piaţa oraşului unde a fost învelită într-un steag tricolor uriaş. ”La 10 mai 1930, orele 10.30, a avut loc a avut loc solemnitatea dezvelirii ei. În prezenţa unei numeroase asistenţe – mulţi moţi din Munţii Apuseni, între care un mare grup venise din comuna natală a eroului -, fanfara militară a garnizoanei a intonat imnul de slavă dedicat eroilor, după care au fost trase 21 salve de artilerie. Aşa a prins viaţă, după decenii de luptă necurmată, dezideratul naţional al ridicării unui monument impunător dedicat lui Avram Iancu, demersul iniţiat de Ioan Russu Şirianu”, susţine istoricul Pădurean Dominuţ.

Strămutată în Ţara Moţilor pentru a nu fi distrusă

Statuia nu a stat pe soclu la Târgu Mureş decât 10 ani. Atunci când Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă, pentru a feri statuia lui Avram Iancu de distrugere, autorităţile române au decis să o mute în altă parte unde era în siguranţă. Aceeaşi decizie a fost luată în legătură cu alte două monumente din oraş: Statuia Ostaşului Român şi Monumentul Latinităţii. Statuia ecvestră a ajuns în oraşul Cîmpeni din Munţii Apuseni, localitate simbol pentru viaţa lui Avram Iancu, care, în timpul revoluţiei de la 1848 -1849, şi-a stabilit aici cartierul general. 
 
 
La Târgu Mureş au existat intenţii de a distruge statuia imediat după ce oraşul intrase sub stăpânirea maghiară. O relatare a unui soldat care era în serviciul de pază pe străzile oraşului este redată de istoricul Pădurean Dominuţ în lucrarea menţionată: ”În ziua de 5 septembrie 1940, pe la orele 22,00, executam serviciul de patrulare în oraşul Târgu Mureş, cu misiunea de a menţine ordinea şi disciplina în oraş şi de a raporta comandantului Regimentului 82 infanterie din Târgu Mureş tot ce se petrece deosebit pe itinerariul stabilit, în consemnul de patrulare.(…). În seara aceleiaşi zile, plecând de la unitate, am ajuns, în jurul orei 22,00, în Piaţa Ferdinand din centrul oraşului Târgu Mureş. Deodată am observat că un grup de huligani civili erau adunaţi pe lângă statuia lui Avram Iancu (…). Ne uităm mai bine şi vedem o scară aşezată pe statuie şi cam vreo 25 de civili pe lângă statuie. Iar unul dintre aceştia se urca pe scară cu o funie în mână, care la un capăt avea un laţ foarte mare. A introdus laţul frânghiei în gâtul calului şi urma ca cei de jos, în jur de 25, să tragă statuia lui Avram Iancu de pe soclu, la pământ. În acel moment, sergentul, şeful nostru de patrulă, fără să-i mai someze pe cei care intenţionau să dărâme statuia lui Avram Iancu, a tras două focuri de armă în sus, în direcţia monumentului. De spaimă, fasciştii civili au fugit pe străzile laterale, pierzându-se în întunericul nopţii. Patrula noastră a rămas pe loc şi a făcut de pază la statuie. Eu am fost trimis de sergent să fug la cazarmă, pe Bulevardul Regina Maria, şi să raportez comandantului de regiment cele ce am văzut în centrul oraşului. (…). După ce am raportat (…) acesta a ordonat: «Fiţi vigilenţi şi păziţi mai departe monumentele de artă din centrul oraşului. Nu vă deplasaţi în alte străzi!»”.
 
La Cîmpeni, statuia lui Avram Iancu a devenit simbolul oraşului şi al Ţării Moţilor. Toate evenimentele publice au loc în piaţa din faţa statuii, iar memoria marelui erou este cinstită la fiecare dată din calendar care aminteşte de faptele sale istorice. În 1978, printr-o lucrarea a sculptorului Florin Codre, o nouă reprezentare ecvestră a lui Avram Iancu, de această dată în piatră, a fost amplasată în municipiul Târgu Mureş, în Piaţa Trandafirilo, în faţa Catedralei ortodoxe ”Înălţarea Domnului”.
 

Citiţi şi:

Răzbunarea comuniştilor împotriva eroului Elie Bufnea: şase ani de închisoare pentru că a scris despre lupta soldaţilor români contra bolşevicilor

Transalpina în fotografii spectaculoase de arhivă. Cum se parcurgea cu maşina cel mai înalt drum din România în 1968

Comorile Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. De la celebrul Codex Aureus la Biblia Sacra şi Institutul Astronomic

Moment de cumpănă pentru Cetatea din Alba Iulia în 1849: lângă statuia împăratului de la Viena a fluturat steagul cu deviza „victorie sau moarte”

Francezul de origine română cu milioane de vizualizări pe Youtube: „Românii sunt consideraţi hoţi pentru că oamenii îi confundă cu romii“

Călătorie în Apuseni în anul 1964. Frumuseţea fabuloasă a peisajului şi a locuitorilor de pe munte, în imagini alb-negru

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Cristian Saileanu
17.02.2016, 08:18:30

Balada lui Avram Iancu de Cristian Sāileanu https://www.youtube.com/watch?v=_rquFtyyPSY Rebetika kai alla 17:13 Iar când paharul ni se revārsa Din munţi un crāişor se pogora. Purta pe el cojocul albāstrui Şi’n ochii îi fulgera viforul neamului. Refren: Ciocoi pribeag aici adus de vânt Pe Iancu azi ţi’l cânt, Pe moţul nostru sfânt. Şi de’ai s’auzi cântarea pe colnic Cu fricā sā te ia Cāci n’am uitat nimic. Sā n’ai tu teamā māiculiţa mea Cā morţii din Mihalţ nu’i vom uita Şi de’ar veni şi’o mie de husari Pe toţi am sā’i înham la coadā de māgari. Refren: Ciocoi pribeag aici adus de vânt Pe Iancu azi ţi’l cânt, Pe moţul nostru sfânt. Şi de’ai s’auzi cântarea pe colnic Cu fricā sā te ia Cāci n’am uitat nimic. De’aş fi prin lume’n veac rātācitor Nu’i loc mai sfânt ca Țara Moţilor. Şi pot clādi secui spânzurātori Va naşte neamul nost o mie crāişori. Refren: Ciocoi pribeag aici adus de vânt Pe Iancu azi ţi’l cânt, Pe moţul nostru sfânt. Şi de’ai s’auzi cântarea din tulnic Ca şarpele sā fugi Cāci n’am uitat nimic. Nemeşi hulpavi lipsiţi de crezāmânt Pe Iancu azi vi’l cânt Pe moţul nostru sfânt. Şi de zāriţi un moţulean voinic În gāuri sā fugiţi Cāci n’am uitat nimic.

+1 (5 voturi)
mihai mihai
17.02.2016, 14:32:22

SAILENE, Bravo tie. O intrebare numai: cum dracu faci - ca de simtit romaneste am vazut ca simti, inclusiv legat de daci simti la fel - ca ii lauzi pe alogenii aia de regi (Carol al II-lea si Mihai) cand este clar ca astia nu ne-au adus nimic bun?

+1 (3 voturi)
Cristian Saileanu
17.02.2016, 15:41:27

intai ca nu e clar ca nu au adus nimic bun carol al 2-lea e o exceptie - nimeni nu il apara, pt ca nu poate fi aparat. Cu ferdinand cu mihai... e alta poveste. dar daca mihai ar fi intrat in tara in dec 89, toti invartitii comunisti ar fi trebuit sa fuga cu coada intre picioare... d-aia!

-2 (2 voturi)
Cristian Saileanu
17.02.2016, 15:41:59

p.s. daca iti place balada, asculta-i si muzica si cant-o cu prietenii tai...

0 (2 voturi)
mihai mihai
17.02.2016, 15:54:36

Ferdinand - de acord, Mihai...departe rau de ce ar trebui sa fie un rege. In dec 89 nu putea face nimic, aveam 30.000 de agenti sovietici in tara care au plecat dupa 1 an. Si ar fi trebuit sa aiba experienta in conducere, ori el nu a avut niciodata, in 44 era prea tanar. Ce anume te face sa crezi ca n-ar fi fost la fel ca dupa august 44, cand el nu facut nimic? E adevarat, aveam armata sovietica in tara. Singurul avantaj, nu era Iliescu presedinte, dar Parlamentul, Guvernul ar fi fost la fel. Iar daca despre ce a fost in 44 putem vorbi mult, sau cum ar fi fost daca ar fi fost.... despre ce a urmat nu prea avem argumente sa-l sustinem. Sa nu stie nici un membru al familiei sale limba romana? Sa vii in tara cu pretentia de a conduce si sa fii insotit de niste straini? A simtit romaneste cat a stat in exil? Cum? Dar aprobarea declaratiei de la Budapesta din iunie89? Dar umilirea maresalului prin arestarea si darea lui pe mana sovieticilor? Si multe altele. Oricum, nu despre asta voiam sa vorbim, doar sa iti spun bravo pt cele de mai sus.

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările