Palatul din Alba Iulia care l-a găzduit pe Mihai Viteazul în 1600 va fi transformat într-un centru cultural-administrativ
0Capodoperă arhitectonică, Palatul Principilor din Alba Iulia este pe cale să-şi recapete frumuseţea de acum cinci secole cu ajutorul fondurilor europene. Acum, este cea mai degradată clădire din incinta Cetăţii Alba Carolina.
Fostul Palat al principilor Transilvaniei, ridicat în secolul al XV-lea, se află în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Muzeului Naţional al Unirii. Imobilul a fost folosit, înainte de 1989, de Garnizoana din Alba Iulia, ca sediu pentru birouri administrative, dar şi ca loc în care erau organizate spectacole.
Palatul, subiect de telenovelă politică
Clădirea a ajuns în 2008, prin hotărâre de Guvern, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru Instituţia Prefectului Alba. Ulterior, prefectul de la vremea respectivă, Cosmin Covaciu, l-a dat în folosinţa Universităţii „1 Decembrie 1918”. Numai că, instituţia de învăţământ superior nu a avut resursele financiare necesare pentru a repara imobilul de patrimoniu. Clădirea a fost şi subiect de dezbatere electorală în 2008. La acea vreme, Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia acuza fostul Guvern PNL că a făcut „o ticăloşenie" prin cedarea Palatului către Prefectura Alba şi „l-a condamnat la distrugere". Cu alte cuvinte, imobilul nu ar fi ajuns la administraţia locală pe motiv că era condusă de un primar PDL. Telenovela politică a luat sfârşit în iunie 2009, când a intrat în administrarea Primăriei Alba Iulia.
În momentul preluării erau evidente urmele abandonului. Unele încăperi erau „mobilate“ cu sălcii, ca urmare a infiltrării apei de ploaie prin acoperiş. Singurele intervenţii care s-au făcut de atunci au fost de igienizare şi de reparaţii la acoperiş. Primarul Mircea Hava acuza artunci că pe fondul întârzierii transmiterii Palatului din domeniul public al statului în cel al municipiului Alba Iulia, administraţia locală a ratat fondurile europene necesare restaurării.
Costurile reabilitării: 20 de milioane de euro
Tot de finanţarea europeană se leagă şi acum schimbarea la faţă a interiorului şi curţii Palatului. „Sperăm să obţinem fondurile de care este nevoie pentru restaurarea Palatului prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Ne-am propus ca în acest an să finalizăm tot ceea ce ţine de documentaţia tehnico-economică, să obţinem toate avizele de care este nevoie. Lucrăm la scenarii de soluţii de punere în valoare a imobilului, care să fie magnet de atracţie pentru localnici şi turişti, dar să genereze şi venituri. Palatul se va transforma într-un centru cultural multifuncţional şi administrativ“, apreciază Nicolaie Moldovan, administratorul public al municipiului Alba Iulia.
Parterul Palatului ar urma să rămână public, să fie „mobilat“ cu spaţii expoziţionale, săli multimedia, galerii, bibliotecă, magazine de suveniruri. Etajul clădirii este gândit pentru spaţii administrative, iar în exterior, în spatele imobilului, este prevăzută o parcare. Când vine vorba de costuri, estimările bat spre 20 de milioane de euro.
Reşedinţa lui Mihai Viteazul
În folclorul local, clădirea este cunoscută ca şi locul de la „coada calului” pentru că în faţa acesteia este
amplasată statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, care a fost găzduit aici în mai multe rânduri. Până să ajungă domn al celor trei Ţări româneşti, a trebuit să treacă de două ori prin Alba Iulia. Prima dată, în 1592, ca fugar, după ce luase parte la un complot boieresc. Cronicarul Szamosközy ne relatează o întâmplare hazlie din acea perioadă: „boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund (Báthory-n.r.) timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile“, se spune în lucrarea lui Ioan Crăciun, „Cronicarul Szamosközy şi însemnările lui privitoare la români (1566-1608)“. Domnitorul şi-a petrecut Crăciunul şi Anul Nou 1600, în Palatul Principilor din Alba Iulia, devenit reşedinţa sa. Titulatura considerată cea mai completă a apărut la Alba Iulia, la data de 6 iulie 1600: „Io Mihai Voievod din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.
Un ansamblu realizat în jurul unor curţi interioare, Palatul cu 250 de încăperi înregistrează cinci secole de existenţă cu modificări, refaceri şi adăugiri până în secolul XVIII. Clădirea i-a găzduit pe principii Transilvaniei, în perioada în care Alba Iulia a fost, timp de 143 de ani, capitala Principatului autonom al Transilvaniei. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către austrieci,Palatul a fost transformat în cazarmă şi a rămas cu acest statut timp de 300 de ani. O încercare de a reconstitui natura intervenţiilor asupra celui mai mare ansamblu de arhitectură din cetatea Alba Iulia se dovedeşte a fi dificil de făcut. Caracteristicile fiecărei etape de construcţie nu mai pot fi observate astăzi, iar o asociere între aspectul monumental al zidurilor şi relatările contemporanilor par greu de argumentat.
În vremurile lui de glorie, adevărata înfăţişare fastuoasă a Palatului se afla în interior. În cronicile străine ale vremii, imobilul este descris ca un edificiu luxos, împodobit cu fresce şi scări de marmură, iar dormitoarele şi sălile de de audienţe sau de adunare decorate şi înzestrate cu cele mai scumpe materiale şi obiecte de preţ: tablouri, covoare, mobilier, candelabre de cristal, vase de faianţă, sfeşnice şi căni de aur şi argint. (Text scris de NICU NEAG)
Se încarcă comentariile...
