Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Peste 100 de ani de istorie în emisiuni filatelice: mărci poştale cu personalităţi, clădiri şi evenimente din Alba

0
11 Aug 2015 13:59:09
Autor: Dorin Ţimonea
Eroul Avram Iancu a apărut în mai multe emisiuni filatelice. Foto: dacoromania-alba.ro
Eroul Avram Iancu a apărut în mai multe emisiuni filatelice. Foto: dacoromania-alba.ro

Istoria şi cultura judeţului Alba sunt reprezentate într-un număr mare de emisiuni filatelice. Pe timbrele emise în ultimii peste 100 de ani apar personalităţi de rang naţional, precum Mihai Viteazul, Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Lucian Blaga. De asemenea, regăsim simboluri ale oraşului Alba Iulia: Catedrala Încoronării, Porţile Cetăţii sau evenimente cu ar fi Unirea de la 1 Decembrie 1918.

Prima emisiune de poştă locală a fost pusă în circulaţie în judeţul Alba în 1906, în Bistra. Formată din două viniete (gravuri), având valori nominale de 2 heller, folosită pentru francarea ziarelor şi de 6 heller, folosită pentru francarea scrisorilor. A rămas cunoscută în filatelie ca „Poşta Bistra“.
 
„Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia“ este pusă în circulaţie în 1922 şi este formată din şapte mărci poştale pe care sunt reprezentaţi: Regele Ferdinand, Regina Maria, Catedrala Încoronării Alba Iulia, stema ţării şi Mihai Viteazul. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate şi 1.000 serii nedantelate, iar preţul este de 35 euro seria nedantelată.
 
În 1929, a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelistă „10 ani de la Unirea Transilvaniei”. Este compusă din şase mărci poştale pe care sunt reprezentanţi: Regele Ferdinand, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Corvin, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu, Castelul Bran şi tabloul alegoric „Unirea”. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii dantelate. „Horia, Cloşca şi Crişan” s-a numit emisiunea pusă în circulaţie în 1935, formată din patru timbre. Emisiunea a apărut cu ocazia comemorării a 150 de ani de la moartea martirilor ardeleni. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii dantelate şi 200 serii nedantelate.
 
Catedrala Încoronării din Alba Iulia apare în 1940, când a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică „Straja Ţării – Vederi”, formată din 8 timbre Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate şi 200 serii nedantelate. Avram Iancu apare călare în fruntea revoluţionarilor de la 1848 pe un timbru din 1943. Tirajul emisiunii este de 100.000 timbre. În acelaşi an a fost pusă în circulaţie emisiunea „Figuri ardelene”, formată din 10 timbre. Pe cel cu valoare nominală 62+138 lei apar Horea, Cloşca şi Crişan cu înscrisul simbolic „Treimea durerilor noastre”. Tirajul emisiunii este de 100.000 serii dantelate.
 
 
Un număr de 11 timbre au format emisiunea din 1945 - „Pentru ardeleni”. Pe timbrul cu valoare nominală de 35 lei apare căsuţa cu „acoperişul ţuguiat”, tipic moţească al „Craiului munţilor”, iar în medalion Avram Iancu. Pe timbrul cu valoarea nominală de 55 lei apar Horea, Cloşca şi Crişan. Tirajul emisiunii este de 200.000 serii. „Centenarul Revoluţiei de la 1848” este formată din cinci timbre. Pe cel cu valoarea nominală de 10+10 lei apar Avram Iancu, George Bariţiu, Eftimie Murgu, Simion Bărnuţiu alături de Nicolae Bălcescu şi Şefan Petöfi. Tirajul emisiunii este de 50.000 serii. Patru ani mai târziu a fost retipărită. A fost aplicat supratiparul „1,75 lei”, în urma reformei monetare din ianuarie 1952. 

 
Munca viticolă de pe Târnave este ilustrată pe un timbru de 75 de bani, ce compune „Viticultura”, pusă în circulaţie în 1960. Tulnicul, specific Munţilor Apuseni,apare pe un timbru din componenţa „Instrumente muzicale”, din 1961. „120 ani de la Revoluţia din 1848” formată din trei timbre, a fost pusă în circulaţie în 1968. Avram Iancu este reprezentat, după o pictură de Barbu Iscovescu, pe timbrul de 1,20 lei. În anul 1968 a fost lansată emisiunea „Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România”, formată din trei timbre şi o coliţă nedantelată. Timbrul de 55 bani prezintă „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”, cel de 1 leu „Hora Unirii”, iar cel de 7,75 lei prezintă „Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Tirajul emisiunii este de 500.000 serii.
 
Poarta întâi a Cetăţii din Alba Iulia apare pe un timbru de 13,30 lei, ce formează „Uzuale – Monumente”, din 1972. Avram Iancu reapare pe un timbru din 1974, parte componentă a emisiunii „Uzuale – Aniversări”. Un an mai târziu apare „2000 de ani de existenţi a oraşului Alba Iulia”. Pe timbrul de 55 bani se prezintă o inscripţie în limba latină pe o placă de marmură şi monedă dacică. Stema Judeţului Alba apare pe primul timbru al emisiunii „Uzuale – Steme Judeţelor din R.S. România”, partea I. Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu sunt reprezentaţi pe coliţa dantelată a emisiunii „Centenarul Independenţei de Stat a României”.
 
 
„Aniversarea a 60 ani de la formarea Statului Naţional Unitar Român” din 1978 este formată din două timbre. Pe cel de 55 bani apare Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Stema municipiului Alba Iulia apare pe un timbru din 1979, când a fost pusă în circulaţie emisiunea „Uzuale, Stemele Municipiilor din R.S. România”, formată din 25 timbre. Emisiunea filatelică „100 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga” are un singur timbru de 150 lei, pe care apare poetul şi filosoful născut la 9 mai 1896 la Lancrăm, lângă Sebeş. Gheţarul de la Scărişoara apare pe un timbru din 1995 , parte a emisiunii „Anul European al Conservării Naturii”. „Aniversări, Evenimente” din 1995 are un timbru pe care apare Zidul de apărare a Cetăţii Sebeşului – 750 ani. Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia este ilustrată pe un timbru din 2000, când s-au aniversat 400 de ani de la prima unire a Ţărilor Române de către domnitor.
 
Pe un timbru de 50 de bani din 2007, apare marca poştală locală Bistra de 6 heller şi o imagine din Colonia de Jos, cu o trăsură de epocă. Un alt timbru de 2,10 lei, prezintă marca poştală locală Bistra de 2 heller şi o imagine din Colonia de Sus, cu poştaşul staţiunii.
 
Toate aceste emisiuni filatelice sunt deţinute de Ioan Galdea din Alba Iulia. Colecţia albaiulianului este aranjată în ordine cronologică şi este practic brodată pe marginea evenimentelor istorice, ştiinţifice şi culturale importanete. „Prima mea întâlnire importantă cu timbrele a avut loc în 1975, eram la Timişoara la vremea aceea şi am participat la o expoziţie filatelică care reflecta lupta de independenţă a românilor. Mi-au plăcut nemaipomenit de mult timbrele şi am început mai apoi să colecţionez. De atunci nu m-am mai oprit. Am înţeles importanţa acestora, timbrul, moneda, drapelul şi imnul sunt însemne naţionale. Mărcile poştale prezintă imaginea României în lume”, a spus Ioan Galdea. 
    


Dacă la început a fost doar un vizitator al expoziţiilor filatelice, albaiulianul a devenit în timp, un organizator al acestor evenimente. 

Una dintre cele mai dragi expoziţii pe care le-a semnat este „Alba Iulia şi judeţul Alba în filatelie”, unde au fost expuse o serie de timbre în care apar personalităţi sau evenimente ce au marcat viaţa şi istoria Cetăţii Marii Uniri. „Pentru a realiza un exponat filatelic trebuie să ai timbrul, scrisoarea şi înscrisuri, să spui ce reprezintă. În expoziţia filatelică dedicată oraşului Alba Iulia am prezentat mai multe timbre care reprezintă personalităţile ce şi-au legat destinul de acest oraş, cum ar fi Horea, Cloşca şi Crişan, Mihai Viteazul sau Lucian Blaga. De asemenea am prezentat imagini de la Marea Unire”, a afirmat filatelistul albaiulian.
 

Întâlnire cu Corneliu Coposu

 
Viaţa filatelică nu constă doar în aranjarea unui clasor sau realizarea unei expoziţii. Filateliştii din Alba Iulia urmăresc calendarul emisiunilor filatelice care vor apărea şi de asemenea se întâlnesc în prima şi în a treia duminică din fiecare lună pentru a face schimb de timbre şi a comenta ultimele emisiuni apărute. „Sunt destul de mulţi filatelişti în Alba Iulia, o parte dintre ei sunt activi, adică continuă să îşi îmbogăţească colecţia, alţii s-au oprit fie din motive financiare, fie din alte motive. Îmi aduc aminte că am avut ocazia să stau de vorbă cu Corneliu Coposu, care de asemenea a colecţionat mult timp timbre, dar mai apoi a renunţat. I-am spus că sunt şi eu filatelist şi l-am întrebat de ce s-a oprit. Mi-a povestit că în timpul în care era încarcerat i-a ars casa în care avea toată colecţia de timbre”, a mai spus colecţionarul. 
 

Citiţi şi:

Cele mai ciudate cuvinte din vocabularul interbelic în Transilvania: bărbaţii erau „mahări“ sau „şpileri“. Cum foloseau femeile „ticlazăul“ sau „druga“

Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură spectaculoase


Secretele bastioanelor Cetăţii Alba Carolina, sistemul de apărare al celei mai mari fortificaţii din Transilvania

Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei
 

Moştenirea lui Ceauşescu: proiectele megalomanice din perioada regimului comunist. Secretele coloşilor de piatră, de la Transfăgărăşan la Casa Poporului

Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările