Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Povestea episcopului Emilian Birdaş, prelatul ortodox forţat să demisioneze după Revoluţia din 1989. Nedreptatea i-a cauzat un atac cerebral

5
29 Oct 2016 06:07:21
Autor: Dorin Ţimonea
Emilian Birdaş a condus Episcopia Ortodoxă de Alba Iulia în perioada 1975 - 1990
Emilian Birdaş a condus Episcopia Ortodoxă de Alba Iulia în perioada 1975 - 1990

Episcopul Emilian Birdaş a rămas în conştiinţa credincioşilor din Alba ca unul dintre artizanii reînfiinţării Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, în anul 1975. După 15 ani de la acest moment, în ianuarie 1990, înaltul prelat ortodox a fost ”obligat” să demisioneze, fiind singurul mare reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române care a avut această soartă.

Emilian Birdaş s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, aflat pe atunci în plasa Lăpuş din judeţul Someş. A intrat de tânăr ca frate în Mănăstirea Rohia (1935), fiind tuns în monahism tot acolo sub numele Emilian şi hirotonit îndată ierodiacon şi ieromonah (1941). Şi-a început studiile la seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1936, dar le-a întrerupt din cauza ocupaţiei Transilvaniei de Nord. A slujit o perioadă ca administrator parohial în unele parohii din jurul Rohiei şi în jurul Mănăstirii „Sf. Ilie” din Topliţa (1942-1944).
 
După absolvirea Facultăţii protosinghelul Emilian Birdaş a fost numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din Bucureşti (1953-1957), apoi a devenit vicar administrativ la Episcopia Romanului şi Huşilor (1957-1963). În anul 1958 a fost hirotesit arhimandrit.

Ulterior, a devenit preot-paroh al Catedralei Încoronării din Alba Iulia (1963-1973), unde la acel moment nu exista episcopie. La 11 iunie 1973 arhimandritul Emilian Birdaş a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul “Răşinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. 

 

Reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia

 
În anul 1975, guvernul comunist a decis reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, cu atribuţii de administrare a parohiilor din judeţele Alba şi Mureş. Emilian Birdaş având un rol foarte important în luarea acestei decizii. Episcopul Emilian a fost ales la 14 decembrie 1975 ca episcop al noii structuri bisericeşti. A fost instalat ca episcop în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia la 25 ianuarie 1976. Ca episcop s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici şi pictarea lor.
 
 
În timp ce în alte eparhii se demolau bisericile, acesta s-a opus cu vehemenţă distrugerii acestora. A restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A renovat şi construit Manastirea ”Sf. Ilie” din Topliţa, judeţul Harghita. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult.
 

O schimbare fără precedent în biserica ortodoxă

 
Fără precedent în istoria recentă a bisericii, la 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaş a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericeşti, nedreptate care i-a cauzat şi un atac cerebral. Locul său la Alba Iulia a fost luat de Andrei Andreicuţ, despre care se spune că a coordonat din umbră mişcarea de înlăturare din scaunul eparhial a episcopului Emilian. Andreicuţ este în prezent mitropolit al Clujului.
 
”Cunoscându-l bine pe episcopul Emilian, ştiind că paternitatea ideii de readucere la viaţă a scaunului episcopal albaiulian i-a aparţinut în totalitate, convins de tenacitatea cu care urmărea un ideal pe care şi-1 propunea şi de abilitatea sa în a se orienta şi a dirija lucrurile în aşa fel încât să ajungă acel ideal, chiar dacă ar fi fost nevoit să aştepte o lungă perioadă de timp, nu pot decât să-i recunosc aceste merite personale. Probabil şi datorită acestor realităţi, episcopul Emilian a considerat Episcopia Alba Iuliei ca pe o operă a sa şi nu numai atât, ci, într-o oarecare măsură, ca pe o proprietate a sa. N-am să intru în problema felului în care, această creaţie a episcopului Emilian, i-a decis tragicul sfârşit de conducător şi părinte al ei, în urma unei regretabile neînţelegeri, din partea sa, a schimbărilor majore, este adevărat, mult prea radicale şi confuze, care ne-a lăsat pe unii buimăciţi, pe alţii exagerat de entuziaşti şi prea grăbiţi sau pradă unor vinovate complicităţi pe care personal mi le recunosc şi le regret”, afirmă, pe acest subiect, preotul Ştefan Urdă într-un articol publicat în revista ”DacoRomania”.
 

Puciul preoţimii din Alba Iulia

 
Totul a început în decembrie 1989, când la Alba Iulia, în rândurile revoluţionarilor au apărut câţiva preoţi care planuiau deja schimbarea episcopului. Era ziua de 22 decembrie, când Revoluţia de la Alba Iulia se impusese în faţa primului-secretar de partid Savu: aşadar preoţii au venit la lucru gata făcut şi păreau a-l proteja pe primul-secretar, după cum notează Mihai Babiţchi (lider al revoluţionarilor) în cartea sa biografică „Revoltă în labirint. Decembrie ’89”. În ianuarie 1990, preoţii au început să strângă semnături pentru alungarea episcopului Emilian Birdaş. În biserici s-a dus o adevărată campanie de discreditare a episcopului Emilian, acuzat că ar fi fost securist. Acuzaţia nu a fost deovedită niciodată. În urma manevrelor ”popimii revoluţionare”, la 18 ianuarie 1990 episcopul Emilian Birdaş a fost obligat să demisioneze din scaunul episcopal de la Alba Iulia. Modul în care a fost dat jos din funcţia episcopală i-a provocat şi un atac cerebral acestuia.
 
Preoţi din Alba Iulia pe scările din faţa Consiliului Judeţean al PCR, în decembrie 1989
 
În aprilie 1990 episcopul Emilian Birdaş a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului, cu titlul ”Arădeanul”. În anul 1992 a fost desemnat membru de onoare al Academiei Române. La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînfiinţatei Eparhii a Caransebeşului. Aici a început construcţia unei catedrale episcopale şi a reluat tipărirea Foii Diecezane şi a Calendarului Românului.
  
Emilian Birdaş (primul din dreapta), în ianuarie 1976 la momentul întronizării de la Alba Iulia
 
Episcopul Emilian Birdaş a murit în 5 aprilie 1996, în oraşul Caransebeş. La Alba Iulia se organizează periodic evenimente de evocare a acestuia. Într-un parc din centrul oraşului a fost amplasat un bust, iar o piaţetă şi o stradă vor purta numele înaltului ierarh ortodox. Evenimente similare sunt organizate şi la Caransebeş.
 

Citiţi şi:

 

Ce semnificaţie are culoarea ochilor şi cum influenţează personalitatea umană. Cât de rari sunt ochii verzi la nivel global

 

„Indiana Jones“ de Transilvania: aventurile incredibile ale exploratorului Franz Binder în triburile de canibali din Africa
 

Afacerea generoasă a unui IT-ist român din SUA: o companie la care lucrează de acasă doar persoane cu dizabilităţi
 

Şcoala dintr-un sat din Alba care mai are doar 9 elevi. Trei profesori pregătesc un singur copil pentru Evaluarea Naţională
 

Designer vestimentar român ajuns vedetă în America de Nord. Îmbracă actriţe, supermodele şi pe soţia premierului Canadei
 

Singurătatea şi sărăcia bunicilor uitaţi de lume în Apuseni: „Am îmbătrânit. Nu ştiu ce-o să fac la iarnă...“

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Radu Mircea
29.10.2016, 13:09:02

# Cind mai multe femei se cearta intre ele pentru un barbat se cheama '' bataie intre mitze ''' . Cind pokemonii se incaiera intre ei pe functii si izvoare de bani se cheama inlaturare abuziva . Pacat ca dupa ce la lovit damblaua nu ne mai poate spune din ce bani a finantat '' reconstructia din temelii a 72 de biserici ortodoxe si altor sute de lacasuri de cult ''' ???? Il cred ca a luptat pentru crearea unui post la care rivnea de mult , acela de episcop .

+2 (4 voturi)
M Costi
30.10.2016, 08:24:27

@Radu Mircea - Ca de obicei , ca un bun "ateu" , sunteti primul care comenteaza denigrator la orice articol despre Religie , Biserica ( doar cea Ortodoxa Romana , nu si altele ! ) sau preoti ! In schimb , la articolele despre homosexuali , lesbiene si/sau prostitutie , tot primul sunteti , insa comentariile sunt ...de bine . Mi se pare ...(a)normal , va incurca Biserica si preotii... ! P.S. Zilele trecute in Adevarul a aparut un articol despre o veche biserica-monument istoric , din Ardeal , pentru renovarea careia guvernul Ungariei a alocat o suma de bani ! Nu inteleg cum de nu v-am vazut cu un comentariu si la respectivul articol , sa ne spuneti lozinca "Vrem spitale , nu catedrale !" ori "Dumnezeu iubeste lemnul si spatiile mici !". Pentru ca biserica nu era ortodoxa romana ?

Realist
29.10.2016, 14:10:30

Citat: "În anul 1975, guvernul comunist a decis reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia" Aviz natangilor care recita poezia aia cum ca "comunistii au interzis religia, au daramat bisericile, etc" . Iete ca nu e asa, BOR a convietuit bine-merci cu regimul comunist, bineinteles, in regim colaborationist. Nu trebuia decat sa aiba juma de norma si la Securitate, in rest nu aveau nicio problema.

+1 (3 voturi)
A4
29.10.2016, 20:41:49

articolul lasa o neclaritate flangranta in spate( vezi ipoteza supei reincalzite :) pana la urma s-a adeverit ca defunctul bortohotz a colaborat cu Securitatea sau nu ? ca de nu atunci prost mortem ar fi cazul sa ii faca o slujba ceva o atentie si sa scoata vreun os o bucata cevsa sa mearga lumea acolo ca si la celalalt ortohotz cu reklama de care se face atata tapaj. sa mai diversifice cei la de Bortohotzi un pik spectrul :) ca la un geseft ca lumea :)

+2 (4 voturi)
Cel Mare Scarambeu
29.10.2016, 20:46:30

Dovada ca bataia pe ciolane a fost intotdeauna pe primul loc in Biserica Ortodoxa Romana.Din pacate mai raman doar ciolanele care pot fi folosite ca moaste pentru prostime.

+3 (3 voturi)
Modifică Setările