Primele decizii definitive în justiţie pentru foşti clienţi ai CEC Zlatna care şi-au pierdut banii din conturi. Banca este obligată să returneze sumele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Justiţia din Alba a pronunţat primele decizii definitive în cauze civile prin care a dat dreptate unor persoane care au pierdut banii depuşi la agenţia CEC Bank din Zlatna.

Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit în 6 iunie 2019, respectiv în 4 iulie 2019, că instituţia bancară trebuie să restituie către două persoane sumele de 20.000 de lei, respectiv 23.000 de lei, plus dobânda legală de la data deschiderii proceselor (2016 şi 2017) şi până la momentul achitării banilor. Cele două persoane fac parte dintr-un aşa-zis lot de zeci de clienţi ai bănii care au deschis procese pentru că nu au fost despăgubiţi anterior pentru banii depuşi la bancă şi pierduţi, unii în totalitate.

Sumele au dispărut după ce două angajate ale băncii şi-au însuşit banii şi au eliberat clienţilor documente care nu mai erau valabile din punct de vedere a circuitului bancar. Reprezentanţii băncii au refuzat să îi despăgubească pe oameni pe motiv că nu deţin documente suficient de clare potrivit cărora ar fi depus banii la agenţia din Zlatna. Pe rolul instanţelor din Alba se află în continuare cauze pentru care, pe fond, s-a dispus plata de către bancă a sumei totale de peste 300.000 de lei. 

Într-un din cele două cauze care au fost finalizate, clientul a depus banii la bancă până în anul 2013, iar sumele au fost însuşite de una dintre angajatele băncii, care nu realizat operaţiunile necesare şi a înmânat deponentului documente care nu mai erau folosite în sistemul băncii. ”În data de 06.10.2016, petenta a fost invitată la bancă pentru a fi analizate aspectele sesizate. În cadrul întâlnirii au fost verificate operaţiunile înregistrate în evidenţele băncii, prin confirmarea de către reclamantă a ordonării operaţiunilor. În urma verificărilor s-a constatat ca documentul prezentat de către reclamantă nu se regăseşte în evidenţele contabile ale băncii, drept pentru care s-a hotărât în cazul reclamantei nedespăgubirea reprezentând suma înscrisă de mâna pe Formularul de depunere «PJ», avându-se în vedere că singurul document aflat în posesia reclamantei nu era înregistrat în evidenţele contabile ale băncii, aceasta nefăcând dovada efectuării depunerii”, se precizează în motivarea deciziei de la instanţa de judecată. 

La fiecare depunere, suma de bani era predată numitei Meteşan Elena (foto drapta), angajată a CEC, care elibera un înscris în care se menţiona cuantumul total al depozitului şi cuprindea suma depusă la data respectivă, sumele depuse anterior şi o sumă suplimentară reprezentând dobândă capitalizată. La fiecare nouă depunere deponentul preda numitei Meteşan Elena înscrisul eliberat cu ocazia depunerii anterioare, fiind emis un înscris nou în care era

femeie zlatna cec

menţionată suma rezultată în urma ultimei operaţiuni.  ”În ceea ce priveşte existenţa raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită instanţa reţine că legătura de cauzalitate între conduita numitei Meteşan Elena şi prejudiciul produs reclamantei. Este de necontestat că, dacă Meteşan Elena efectua corespunzător operaţiunile de înfiinţare a depozitului bancar, reclamanta nu era lipsită de sumele depuse în acest scop şi dobânzile cuvenite”, se mai susţine în document. *Banca, răspunzătoare pentru faptele angajatului

În cel de-al doilea caz, instanţa a motivat astfel: ”Reclamanta a depus documentul intitulat «Retragere/depunere numerar» datat 04.07.2016, prin care se atestă că a depus suma de 22.300 lei la CEC Banc - Agenţia Zlatna. Se reţine de către instanţă că forma scrisă este cerută în cazul constituirii de depozit bancar doar «ad probationem» şi nu «ad validitatem». Astfel, convenţia privind încheierea contractului de depozit bancar a fost valabil încheiată, producând efectele juridice în scopul în care s-a perfectat. Sub acest aspect, nu pot fi reţinute apărările băncii pârâte în sensul că prejudiciul nu ar fi cert, nefiind sigur nici sub aspectul existenţei şi nici sub aspectul întinderii. Banca pârâtă a fost chemată în judecată pentru a răspunde pentru fapta prepusului său care nu a înregistrat operaţiunile bancare în evidenţele băncii, folosind formulare scoase din uz. Temeiul juridic este unul special, de a răspunde pentru fapta prepusului, nu pentru fapta proprie. Prepusul băncii pârâte, Meteşan Elena, a recunoscut metodele folosite şi prejudiciul cauzat reclamantei. 

În ce priveşte raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, instanţa apreciază că şi această condiţie este îndeplinită atâta timp cât prin luarea banilor şi emiterea unui document tipizat scos din uz a fost creat reclamantei un prejudiciu pecuniar. Cu privire la vinovăţia autorului faptei, este de notorietate publică faptul că Meteşan Elena a fost condamnată pentru delapidare la pedeapsa închisorii cu executare, fiind prezentată în instanţă, în stare de detenţie, pentru a fi audiată ca martor. Din hotărârile judecătoreşti depuse la dosar rezultă starea de fapt şi maniera în care proceda aceasta, similar fiind şi în cazul reclamantei”. Meteşan Elena a fost condamnată, definitiv, în 21 mai 2018, la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Un alt doilea dosar penal, în care este cercetată sora acesteia, fostă angajată a bancii, se află, în continuare, pe masa poliţiştilor şi procurorilor.

Citiţi şi:

FOTO VIDEO Revoltă la Pâclişa, cartierul din Alba Iulia terorizat de un urs: „Nu mai avem linişte şi nu mai putem dormi“

 

Dosarul penal în care sunt judecaţi Traian Berbeceanu şi foşti procurori DIICOT, reluat de la zero după o decizie a Curţii Constituţionale

 

VIDEO Cazul băiatului din Cugir agresat şi umilit de alţi copii. Poliţia a audiat părţile şi a deschis dosar penal pentru lovire şi alte violenţe

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite