Procesul pentru aurul de la Roşia Montană. Tribunalul Băncii Mondiale a respins mărturiile şi argumentele juridice ale localnicilor
0Tribunalul Băncii Mondiale a acceptat petiţia ”amicus curiae” depusă în procesul de arbitraj dintre România şi compania minieră Gabriel Resources în legătură cu proiectul minier de la Roşia Montană. Această acceptare reprezintă o deschidere din partea tribunalului de a asculta punctul de vedere al oamenilor direct afectaţi de proiectul minier.
Un ”amicus curiae” nu este parte la un dosar judecat în instanţă, dar oferă informaţii legate de acest caz, nefiind însă solicitat de vreuna dintre părţi pentru asistenţă. Termenul încetăţenit în limbajul juridic românesc pentru această noţiune este acela de ”intervenient”. Tribunalul a fost de acord cu primele trei secţiuni ale documentului înaintat de ONG-uri şi a respins ultima secţiune, care se referă la afirmaţiile juridice ale intervenienţilor cu privire la procedura de arbitraj. De asemenea, Tribunalul a decis că reprezentantul sau reprezentanţii organizaţiilor nu pot participa direct la şedinţe, urmând să aibă acces la dezbateri prin intermediul unui sistem audio. În plus, nu vor putea face publice informaţii şi documente
Petiţia a fost depusă de organizaţiile Alburnus Maior, Greenpeace Romania şi CIDRM din România, cu sprijinul CIEL (Center for International Environmental Law), ClientEarth şi ECCHR (European Center for Constitutional and Human Rights). ”Petiţia amicus a prezentat noi fapte cu privire la încălcările dreptului constituţional, de mediu şi ale drepturilor omului în legătură cu eforturile Gabriel Resources de a construi cea mai mare exploatare minieră în carieră deschisă din Europa.
Petiţia a inclus şi mărturii de la proprietari din Roşia Montană care şi-au exprimat opoziţia faţă de proiectul minier în ultimii 15 ani şi care au avut de suferit în urma lucrărilor pregătitoare ale proiectului, inclusiv din cauza relocării involuntare. Cu toate acestea, deşi Tribunalul a acceptat în principiu petiţia amicus, a decis să excludă mărturiile lor şi orice informaţii aferente”, se afirmă într-un comunicat de presă al organizaţiilor implicate. Tribunalul a decis de asemenea să excludă toate argumentele juridice din petiţia amicus. Judecătorii au susţinut că organizaţiile nu au cum să aibă experienţă în dreptul investiţiilor internaţionale, subliniind că nu sunt eligibile pentru a deveni amicus curiae.
„Deşi pentru moment a fost o uşurare pentru noi să aflăm că tribunalul a fost de acord să ne accepte o parte din argumente, continuăm să facem presiuni pentru ca toate argumentele să fie luate în considerare şi pentru ca vocile comunităţii locale să fie respectate. Vom face eforturi în continuare să ne asigurăm că nu mai au loc abuzuri şi că drepturile comunităţilor, persoanelor şi naturii sunt respectate şi nu sunt sacrificate în numele intereselor corporaţiilor”, a adăugat Cristinel Buzatu, consilier juridic pentru Greenpeace Central and Eastern Europe.
Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), solicită Statului Român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană. Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părţi, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi luată în anul 2020. Gabriel Resources acuză România de încălcarea tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
Se încarcă comentariile...
