Rămăşiţele pământeşti a cinci luptători anticomunişti, descoperite într-o pădure din Munţii Apuseni. Cum au murit cei cinci partizani sub gloanţele Securităţii
0Cei cinci luptători anticomunişti ale căror oseminte au fost deshumate în Apuseni au murit foarte tineri. Aveau vârste între 20 şi 32 de ani şi erau membri ai organizaţiei militare Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofiţer de carieră, maiorul Nicolae Dabija. După realizarea anlizelor de medicină legală, rămăşiţele vor fi reînhumate, cu onoruri militare, în cimitirul eroilor din Alba Iulia.
Rămăşiţele pământeşti a cinci luptători anticomunişti ucişi de forţe ale fostei securităţi în anul 1949 au fost deshumate miercuri din groapa comună în care au stat 66 de ani într-o pădure din satul Groşi, Munţii Apuseni. Acţiunea a avut loc sub coordonarea unei echipe de procurori criminalişti de la Parchetul Militar din Cluj-Napoca, medici legişti şi poliţişti. De asemenea, un preot a oficiat o slujbă de pomenire. Activitatea s-a derulat pe tot parcursul zilei, fiind necesară numerotarea tuturor fragmentelor osoase, pentru fiecare victimă în parte. Rămăşiţele au fost transportate la Institutul de Medicină Legală, unde vor fi realizate analizele specifice, inclusiv teste ADN, care vor determina identitatea fiecărui partizan ucis. În paralel, Parchetul va derula o anchetă penală şi va încerca să descifreze condiţiile în care au fost omorâţi cei cinci partizani
Acţiunea a fost organizată în perioada 31 august – 2 septembrie de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie din Cluj-Napoca şi Muzeul Unirii din Alba Iulia, cu suţinerea Primăriei comunei Bistra. Osemnitele a patru bărbaţi şi o femeie (Ioan Cigmăian, Petru Decean, Lucian Mitrofan, Iosif Maier şi Elena Maier) au fost scoase miercuri din groapa comună. Cercetările au fost efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici din care au făcut parte Cosmin Budeancă, Horaţiu Groza, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă şi Constantin Vasilescu. Potrivit directorului Muzeului Unirii, Gabriel Rustoiu, familiile victimelor au fost de acord ca rămăşiţele acestora să fie îngropate în cimitirul eroilor de la Alba Iulia.
Rude ale victimelor, prezente la deshumare
La acţiunea derulată în Apuseni au fost prezente rude ale unora dintre partizani şi un bătrân care în 1949 avea 12 ani şi care a ajutat la îngroparea cadavrelor abandonate în pădure. Alexandru Macarie are acum 78 de ani dar îşi aminteşte tragedia din urmă cu 66 de ani. ”Se discuta atunci în tot satul despre morţii de pe munte. În dimineaţa când a avut loc bătălia s-a auzit de la mulţi kilometri depărtare cum bubuiau cartuşele şi bombele în pădure. Când s-a topit zăpada am trecut pe aici cu alte persoane şi am văzut că morţii nu erau îngropaţi. Atunci am hotârât să aruncăm pământ peste ei ca să nu îi mănânce animalele sălbatice. Ne-a fost frică de miliţie dupa aia, dar nu s-a întâmplat nimic”, a spus Alexandru Macarie. A fost prezentă la căutări şi sora lui Petru Decean, ucis la vârsta de doar 22 de ani. ”Ceva timp nu am ştiu nimic de fartele meu. Ştiam doar că e plecat pe munte. După câteva săptămâni, părinţii au primit o scrisoare în care se spunea să nu îl mai căutăm că nu îl vom găsi niciodată. Atunci ne-am dat seama că s-a întâmplat ceva rău cu el”, a afirmat sora partizanului din Apuseni.
Petru Decean era absolvent de Drept. În perioada studenţiei s-a manifestat ca membru marcant în cadrul organizaţiei tineretului naţional-ţărănist alături de Corneliu Coposu. A lucrat şi ca secretar într-un cabinet de avocatură, iar în anumite împrejurări a fost una dintre gărzile de corp ale lui Iuliu Maniu. Datorită activităţii politice desfăşurate a început să fie urmărit, iar pentru a evita arestarea, din a doua jumătate a anului 1947 a abndonat facultatea şi s-a ascuns în capitală, schimbând mereu locuinţele. La sfârşitul anului 1948 a decis să treacă la lupta armată împotriva regimului, alăturându-se membrilor din organizaţia Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofiţer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei.
Ioan Cigmaian avea 31 de ani şi era un fost comerciant de animale din zona Geoagiu – Hunedoara. A fost arestat pentru activitate legionară şi pentru propagandă împotriva regimului comunist, fiind închis în arestul Securităţii din Cugir de unde a reuşit să evadeze. Împreună cu alte persoane a plecat în munţi şi s-a alăturat grupării maiorului Dabija. Iosif Maier şi Elena Maier aveau în 1949 aproximativ 30 de ani. După căsătorie, au locuit în Teiuş şi au fost implicaţi în rezistenţa anticomunistă, acordând sprijin unor organizaţii clandestine care se opuneau regimului. Pentru a evita iminenta arestare şi-au părăsit domiciliul şi sau refugiat în munţi, alături de Corpul de Haiduci. Lucian Mitrofan avea doar 20 de ani, când a fost omorât de gloanţele securităţii. A fost membru activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional Ţărănesc, motiv pentru care, fiind urmărit de autorităţi, în februarie 1948 a fost nevoit să plece de acasă şi să stea ascuns pe la diverse cunoştinţe. În vara anului 1948 a fost arestat şi anchetat în două rânduri de Siguranţa din Alba Iulia, însă în cele din urmă a plecat în munţi şi a devenit partizan.
Cum s-a derulat acţiunea de lichidare a partizanilor
Derularea evenimentelor este descrisă într-un documentar realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismulu. La începutul lunii martie 1949 în tabăra de la Groşi se aflau 25 de persoane. Între timp, autorităţile aflaseră de grupul de partizani din apropierea comunei Bistra şi au întreprins imediat măsuri pentru anihilarea lui, Securitatea recurgând la presiuni şi şantaje asupra populaţiei locale. Locul a fost aflat de la un membru al organizaţiei, Ihuţ Avram din Bistra, care a fost arestat şi torturat, fiind folosit apoi ca şi călăuză în teren. În dimineaţa zilei de 4 martie 1949, asupra taberei a avut loc atacul Securităţii, la care au participat două plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la Floreşti - Cluj, alcătuite din circa 80 de soldaţi în termen, subofiţeri şi ofiţeri, şi mai mai multe cadre operative de la Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului Turda.
Adăpostul din lemn în care au locuit partizanii din grupul Dabija
Operaţiunea din teren a fost condusă de sublocotenentul Florea Sabău, iar întreaga acţiune a fost coordonată şi supravegheată de colonelul Mihai Patriciu, şeful Regionalei de Securitate Cluj, care se afla la Câmpeni. Tabăra partizanilor a fost împresurată şi atacată prin surprindere, confruntarea armată desfăşurându-se între orele 6,30 şi 8,30. În acel moment, în tabără se aflau 22 de persoane, dintre care trei femei. În urma puternicului schimb de focuri în care s-a folosit armament de infanterie, grenade şi încărcături de trotil, au rezultat morţi şi răniţi de ambele părţi, iar cabana din lemn a fost incendiată. Din tabăra atacatorilor au rezultat trei morţi şi şase răniţi.
Dintre partizani au fost ucise prin împuşcare cele cinci persoane ale căror oseminte au fost deshumate în prezent. Şase persoane au reuşit să spargă încercuirea şi să fugă, însă au fost capturate sau ucise ulterior (Dabija Nicolae, Scridon Ioan, Pascu Cornel, Câmpean Traian, Alexandru şi Traian Macavei). Alte nouă persoane au fost arestate ulterior. A doua zi, cadavrele au fost depuse unele peste altele în magazia de alimente a taberei, după care structura superioară a fost prăvălită peste trupuri.
Se încarcă comentariile...
