Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Satul necunoscut din Alba transformat în atracţie turistică: are stânci uriaşe, chei şi peşteri

0
31 Mar 2017 04:28:06
Autor: Dorin Ţimonea
Calcarele de la Ampoiţa străjuiesc intrarea în sat. Foto: clubulalpinroman.net
Calcarele de la Ampoiţa străjuiesc intrarea în sat. Foto: clubulalpinroman.net

La doar 12 km de Alba-Iulia, la poalele Munţilor Apuseni, pe Valea Ampoiului, se află un adevărat colţ de Rai, un sătuc de munte cu numele de Ampoiţa.

E un sat liniştit, de la poalele Munţilor Apuseni, cu localnici primitori şi bucătărese vestite în toată Ţara Moţilor, mai ales pentru gustoasele plăcinte.

Imediat ce treci pe sub poarta din lemn a Apusenilor, drumul spre Zlatna are o bifurcaţie la dreapta. Chiar dacă se află la doar 12 kilometri de Alba Iulia, satul Ampoiţa pare rupt de lume, într-un fel pe care cei care vor să evadeze din marile oraşe îl caută tot mai des. Aer curat, atracţii turistice, mâncare tradiţională, „ca la mama acasă”, în câteva minute îţi dai seama că Ampoiţa are ceva special. Imediat ce ajungi în localitate, poţi vedea una dintre principalele atracţii turistice: Calcarele Ampoiţei. Cunoscute şi sub denumirile de Pietrele Gomnuşei, Pietrele de la Ampoita, Pietrele lui Bocioacă, Stogurile Popii, rezervaţia este formată din trei blocuri calcaroase cu înălţime cuprinsă între 10-50 m, şi este situată pe Valea Ampoitei la 800 m de la intrarea în sat, dinspre DN 74, Alba Iulia-Zlatna. Aceste sunt, periodic, loc de întâlnire pentru alpinişti amatori şi profesionişti. În prezent există peste 70 trasee de escalada echipate la nivel internaţional. 
 
Satul este flancat, de o parte şi de alta a râului ce-i poartă numele, de două formaţiuni stâncoase spectaculoase: Calcarele Ampoiţei, aproape de intrarea în sat, şi Piatra Boului. Uşor de escaladat pentru cei care nu au rău de înălţime, Piatra Boului are în vârf un mic platou, iar priveliştea de acolo îţi taie răsuflarea. Egală în frumuseţe este şi Piatra Varului, înconjurată de o pădure marcată ca rezervaţie naturală. De la Ampoiţa, drumul continuă spre Lunca Ampoiţei, Lunca Meteşului, apoi se transformă în drum forestier şi se pierde în munte. 

Activitate de escaladă la Calcarele de la Ampoiţa
 
Pe acest traseu, la câţiva kilometri de sat, după o mică excursie printr-o superbă pădure, se ajunge la Cheile Ampoiţei, un loc sălbatic în mijlocul naturii. Conservând elemente ale mediului natural, Cheile Ampoiţei reprezintă, prin aspectul lor carstic, un permanent spaţiu de cercetare pentru speologi, dar, şi un obiectiv turistic foarte apreciat de către vizitatori. Lungimea Cheilor este de 1.300 de metri, despărţite în trei sectoare, pereţii fiind înalţi de până la 100 metri. Imaginea Cheilor Ampoitei este caracterizată de feţele verticale cu prize căzute şi aderenţă scăzută. Rocă predominantă este calcarul. 
 
Peştera Liliecilor înainte de a fi închisă cu grilaj
 
La Ampoiţa se află un mic muzeu etnografic, în incintă căruia pot fi admirate unelte agricole tradiţionale, tablouri, componente de mobilier, realizate în lemn, ştergare, vase din lut şi elemente de port popular. Muzeul aduce un plus de farmec regiunii, constituind, totodată, un ajutor de seamă la conservarea tradiţiei locale. De la chei, mai sunt câteva sute de metri până la Peştera Liliecilor. Aici se află o colonie de sute de liclieci. Pentru a-i proteja s-a decis ca peştera să fie închisă cu un grişaj de fier ceea ce face să nu poată fi vizitată decât în condiţii speciale. Amatorii de speologie pot găsi, însă, în Lunca Meteşului intrarea într-o peşteră recent descoperită, Peştera Frumoasă. 

Cheile Ampoiţei
 
Biserica din Ampoiţa, construită în jurul anului 1500, monument istoric, este în fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare locul de întâlnire al satenilor. Pe povârnişul din spatele bisericii, un palc de cruci din piatră, aşezate de veacuri în iarbă, la umbră copacilor, sunt martorele istoriei şi ale continuităţii spirituale a locului. După o zi întreagă de umblat pe potecile Ampoiţei, vă puteţi odihni la una dintre pensiunile din zonă. Gazdele foarte primitoare vă vor oferi toate condiţiile ca să vă simţiţi bine. Puteţi gusta din preparatele din produse naturale şi tradiţionalele plăcinte cu brânză. Turiştii care ajung la Ampoiţa se pot caza într-una din pensiunile construite aici în ultimii ani.

Citiţi şi:

Artistul care a dus folclorul românesc la Balul Operei din Viena. Povestea de viaţă a lui Liviu Burz, românul care a plecat în lume cu 100 de mărci în buzunar

Aventura vieţii pentru un IT-ist român: Africa traversată pe bicicletă de la nord la sud, pe o distanţă de 11.000 de kilometri

„Doamna Adi“, învăţătoarea din Apuseni care predă, de 18 ani, simultan la patru clase: „Nu mi-am căutat împlinirea în a avea rezultate deosebite şi laude“

Ziarul britanic The Times a scris în 1785 despre Horea, conducătorul Răscoalei ţărăneşti: „Un desperado îndrăzneţ“

Peştera Dâmbău, grota din Apuseni unde se găseşte „laptele de munte“

Povestea constructorului din Sebeş pasionat de bucătărie: „După 10 ore pe şantier, schimb salopeta cu şorţul“

  
  
 
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările