Ce se poate obţine din materialele reciclabile. Scopurile în care pot fi utilizate plasticul, hârtia, sticla şi aluminiul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reciclarea materialelor refolosibile reduce drastic consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie) precum şi nivelul emisiilor nocive în aer. Materialele reciclabile pot fi utilizate la obţinerea altor produse care sunt folosite în circuitul public.

Faţă de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea societăţii. Deşeurile menajere trebuie însă sortate înainte de a le arunca în containere separate pe tipul de deşeu acceptat (plastic, sticlă, hârtie etc). Aproape 45% din deşeurile casnice sunt ambalaje şi materiale reciclabile. Această cantitate a crescut în ultimii ani şi va creşte în continuare.

Potrivit analizelor realizate de specialişti, 1 tonă de hârtie recuperată salvează 17 arbori maturi care produc în fiecare oră oxigenul necesar pentru 900 de oameni iar 1 tonă masa plastică recuperată economiseşte 8 tone petrol. Deşeurile biodegradabile pe care le generează o gospodărie pot deveni pământ fertil pentru flori, gazon, spaţii verzi, grădină de zarzavat sau pot acoperi rănile pământului făcute de construcţii – demolări, de alunecări de teren sau de eroziune.

Reciclarea hârtiei

Hârtia este cel mai frecvent deşeu întâlnit în mai toate sferele de activitate şi constituie o importanţă sursa de fibre de celoloza. Sub forme diferite (hârtie de scris, hârtie de ambalaj, ziare, reviste, cataloage, deşeuri poştale, cutii sau alte ambalaje din carton simplu şi ondulat de la produsele cosmetice, electrocasnice, pentru băuturi, inclusive ambalajele de tip TetraPak, etc.), hârtia ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care îl producem astăzi. Hârtia reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesară pentru producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin reciclarea deşeurilor de hârtie se elimină clorul toxic necesar producerii hârtiei albe.

Hârtia recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, realizarea unor produse pentru construcţii, combustibili obţinuţi din deşeuri în amestec cu deşeurile din plastic şi lemn sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie tipărită.

Reciclarea materialelor plastice

Materialele plastice au o pondere de folosire foarte mare, datorită avantajelor pe care acesta le prezintă: preţ de cost redus, greutate specifică redusă, manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricaţie ieftină. Plasticul reprezintă însă o problemă foarte complicată în România, datorită gradului redus de reciclare. Ambalajele din materiale plastice nu sunt biodegradabile. Creşterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10 ani, a adus la sporirea alarmantă a numărului de ambalaje aruncate iresponsabil în natură. Prin colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător.

Plasticul poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%), folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textile, industria auto, folie industrială, chingi, benzi, noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare. Avantajele produselor realizate din plasticul reciclat constau într-un cost de fabricaţie mai ieftin faţă de cele realizate din materii prime.

Reciclarea sticlei

Spre deosebire de materialele plastice sau hârtie sticlă aruncată poate fi reciclată la nesfârşit. Reciclarea sticlei reduce poluarea de fabricare cu 75% şi poluarea aerului cu 14-20%. De asemenea, reciclarea unei tone de sticlă economiseşte 1,2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat) şi energie în proporţie de 25%. Sticla se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs poluant). Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apă şi electricitatea. Sticla este 100% reciclabila, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice.

Producătorii de recipiente din sticlă prefera să introducă cioburile în materialul brut deoarece temperatura din cuptor se reduce semnificativ. Praful de sticlă care nu mai poate fi utilizat la fabricarea altor recipiente poate fi valorificat prin realizarea vatei de sticlă, material foarte utilizat în izolarea termică şi fonică. Sticlă ce trebuie folosită pentru recipiente noi trebuie să fie în general sortata după culoare şi trebuie să nu conţină contaminanţi cum ar fi murdărie, roci, ceramică, farfurii rezistente la temperaturi mari sau alte produse din sticlă.

Reciclarea aluminiului

Multe bunuri şi ambalaje sunt fabricate din metale - tablă, oţel şi în special aluminiu. Reciclarea aluminiului salvează 95% din energia necesară producerii lui. Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de băuturi din aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic incomparabil mai mic. Pentru fabricarea unui produs nou din metal reciclat se economiseşte între 74% şi 95% din energia necesară realizării aceluiaşi produs din resurse primare. Dacă reciclam o doză de aluminiu vom economisi energie suficientă pentru producerea altor 20 de doze reciclate.

Dozele aduse la centrele de colectare sunt concasate, balotate şi transportate la unităţile centrale de procesare. La instalaţiile de recuperare, cutiile zdrobite sunt încălzite iniţial pentru îndepărtarea umidităţii şi apoi sunt încărcate într-un cuptor de retopire. Metalul care rezultă este transformat în lingouri care apoi sunt transferate în altă unitate de procesare şi trase în foi subţiri. Aceste foi pot fi refolosite pentru diferite utilităţi, în funcţie de necesităţile pieţei. În aceste etape de obţinere a lingourilor, respectiv foilor metalice, se va reduce semnificativ utilizarea resurselor naturale. 

Citiţi şi:

 

Un criminal închis la Penitenciarul Aiud l-a ameninţat cu moartea pe preşedintele Klaus Iohannis pentru că a refuzat să îl graţieze

 

Întrebările puse de un judecător privind colaborarea DNA- SRI: identitatea echipelor operative, corespondenţa, interceptările şi planul de acţiune

 

RMGC solicită Guvernului României prelungirea cu 5 ani a licenţei de concesiune pentru aurul de la Roşia Montană

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite