Sexul în Dacia Romană. Cum se distrau soldaţii romani la orgiile din templele închinate zeului Liber Pater

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Romanii au adus cu ei în Dacia şi cultul erotismului, manifestat în special prin construirea pe lângă oraşe a unor temple închinate zeului Liber Pater, protector al viţei de viei şi fertilităţii ogoarelor. Aici aveau loc aproape permanent petreceri care se încheiau cu veritabile orgii sexuale.

Ocupaţia romană a lăsat în istorie şi o percepţie privind obsesia pentru sex. Civilizaţia Romei este percepută şi din punct de vedere al modului în care se raporta la viaţa erotică a comunităţii. Istoricii au provocat controverse cu privire la aceste idei, unii susţinând că este vorba despre o percepţie eronată. Istoria a păstrat mai ales amintirea unor întâmplări şi a unor personaje indecente, a unor poveşti de alcov care au stârnit senzaţie, a unor scandaluri sexuale, cum ar fi Messalina şi Caligula, doi obsedaţi de sex.

Ceea ce a contribuit la faima de societate destrăbălată de care ”se bucură” şi azi lumea Romei antice a fost faptul că erotismul se amesteca şi în alte aspecte ale vieţii sociale - de exemplu, mesele şi băile, unde prezenţa unor sclavi şi sclave, tineri şi frumoşi, aduceau o dimensiune în plus plăcerii. Cultul erotismului exista şi în Dacia Romană, mai ales acolo unde prezenţa soldaţilor romani era mai mare din punct de vedere numeric. Vechiul oraş roman Apulum (în prezent Alba Iulia) nu a făcut excepţie de la această realitate. Arheologii au descoperit zeci de obiecte cu tentă erotică în şantierele arheologice din oraş. Populaţia care locuia în secolele II şi III în zona actualului oraş participa periodic la petreceri care se încheiau cu veritabile orgii sexuale. 

Descoperirile arheologice realizate de-a lungul anilor pe teritoriul municipiului Alba Iulia atestă faptul că acum

romani erotism

2000 de ani, în perioada ocupaţiei romane, populaţia se bucura de o viaţă erotică bogată şi interesantă. Locurile de distracţie erau foarte apreciate în cadrul comunităţii. 

Templul închinat zeului Liber Pater

În colecţia Muzeului Naţional al Unirii se află numeroase obiecte care susţin această teorie. „Prin descoperirile făcute întâmplător sau în cadrul unor cercetări organizate am ajuns la concluzia că viaţa erotică în perioada ocupaţiei romane nu era foarte mult diferită faţă de prezent. Exista un templu închinat zeului Liber Pater, unde erau organizate periodic serbările dionisiace cu un pronunţat caracter erotic“, a spus istoricul Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Unirii. Templul Liber Pater, zeul fertilităţii la romani, este localizat în zona actualului cartier Partoş, în apropierea râului Mureş. În această zonă era la vremea respectivă Colonia

romani erotism

Aurelia Apulensis, localitate apărută prin colonizare în jurul castrului Legiunii a XIII-a Gemina. Aici a şi fost descoperită o statuie reprezentândul pe Liber Pater (foto dreapta). Divinitate arhaică din Italia centrală, Liber Pater era, împreună cu perechea s,a Libera, protectorul viţei de vie şi al fertilităţii ogoarelor. Această imprejurare a dus la asimilarea sa cu Dyonisos – Bacchus şi la răspândirea cultului său în întregul Imperiu Roman.

Printre descoperirile cele mai interesante se află amulete din bronz cu forme erotice, statui reprezentându-i pe zei în diferite ipostaze cu tentă sexuală, plăcuţe şi artefacte pe care sunt reprezentate scene de sex. Unul dintre cele mai interesante obiecte este un falus în lungime de 1,14 metri descoperit în zona Coloniei Aurelia Apulensis. Rolul amuletelor din bronz era şi unul religios, fiind folosite anti-deochi de către cei care credeau în anumite superstiţii. Reprezentanţii instituţiei au adunat toate obiectele cu tentă erotică în cadrul unei expoziţii.

La Muzeul din Alba Iulia poate fi văzută şi o plăcuţă de dimensiuni medii (foto sus), de factură romană (sec. II – III d. Hr) pe care sunt reprezentate scene erotice explicite. Piesa a fost descoperită în mormântul unui soldat roman, iar specialiştii îi dau cel puţin două interpretări – fie o monedă de intrare la bordel, fie un obiect cu rol magic. De asemenea, există pandantive din bronz şi sticlă cu reprezentarea unui falus. Cel mai adesea, acestea erau utilizate în Epoca Romană împotriva deochiului, chiar şi la copii.

În expoziţie mai pot fi văzute figurine din teracotă reprezentând zeităţi ale frumuseţii (ex. Venus) sau ale unor zeităţi care participă la manifestări dedicate vinului, unde erotismul era pe primul loc. De asemenea, o statuetă din bronz din Epoca Romană reprezentându-l pe zeul fertilităţii, fecundităţii şi regenerării naturii, Priapus, întregeşte colecţia de piese erotice a Muzeului Unirii.

Falus din piatră în lungime de 1,14 metri descoperit la Alba Iulia

Falusul uriaş de la Apulum

Citiţi şi:

Cine sunt saşii şi cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de saşi coloniştilor germani aduşi în Ardeal

Unde se distrau locuitorii din Alba Iulia în urmă cu 100 de ani: lacurile şi terasele din Lumea Nouă

Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei

Moştenirea lui Ceauşescu: proiectele megalomanice din perioada regimului comunist. Secretele coloşilor de piatră, de la Transfăgărăşan la Casa Poporului

Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti

Zece lucruri puţin ştiute despre Gheorghe Doja, liderul răscoalei ţărăneşti din 1514 care a cutremurat Europa - strategia lui Doja de a dărâma nobilimea

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite