Alba Iulia

articolul anterior articolul urmator

Sute de saşi s-au întors în ţară, la Mănărade, după 25 de ani de când au emigrat în Germania

1
9 Aug 2015 14:19:20
Autor: Dorin Ţimonea
Biserica din Mănărade, simbolul satului. Foto: Ţeţcu Marius
Biserica din Mănărade, simbolul satului. Foto: Ţeţcu Marius

La Mănărade, localitate componentă a municipiului Blaj, saşii şi-au reamintit de viaţa trăită în micul sat din Transilvania. Sute de persoane, saşi care au emigrat în Germania şi membri ai familiilor acestora, au participat la prima reîntâlnire a fostei comunităţi care a marcat sute de ani istoria localităţii. În trecut aici erau peste 600 de saşi, populaţie majoritară la Mănărade.

Evenimentul se desfăşoară pe durata a trei zile şi a început vineri, 7 august. Sunt aşteptate să participe peste 250 de persoane, saşi plecaţi din localitate şi familiile acestora. Pe parcursul sfârşitului de săptămâna saşii au partiicpat la momente folclorice româneşti şi săseşti, slujbe religioase şi au degustat din produsele tradiţionale din zona. Duminică are loc evenimentul “Fii satului”. Pe o scenă amplasată în aer liber vor evolua în cadrul unui spectacol folcloric: Reta Rus, Ina Todoran, Alina Pinca, Denisa Bălu, Dorin Pintea şi Ioan Danciu.
 
Manarade, localitate componentă a municipiului Blaj, a fost în trecut locuită majoritar de etnici germani însă toţi au luat parte la exodul saşilor care a început în ani ’80 şi care a culminat imediat după 1989 când zeci de sate din Transilvania au rămas pustii. Dacă la recensământul din 1930 în Manarade erau înregistraţi 613 germani, în 2012 a încetat din viaţă ultimul reprezentant al acestei etnii din micul sat de pe Târnava Mare. Chiar dacă au părăsit România de zeci de ani, saşii nu au uitat complet de comunitatea de unde au plecat. Ei s-au organizat în “ Asociaţia Saşilor Mănărazeni”, organism care cu sprijinul autorităţilor locale a restaurat Biserica Evanghelică Fortificată din Manarade. Edificiul datează de la începutul secolului al XV-lea şi este în prezent folosit de către Biserica Greco –Catolică pentru slujbele proprii. 
 
Biserica fortificată este unul dintre monumentele reprezentative ale saşilor transilvăneni. Nevoia de a se apară i-a determinat pe saşi să construiască biserici-cetăţi, între care se regăseşte şi cea din Manarade. În cazul atacurilor, pentru ei nu existau decât două alternative: a rezistă sau a pieri. Fugă în munţi nu era posibilă ţăranilor saşi aşezaţi în câmp deschis, cu ogoare ce le înconjurau satul, nici lupta deschisă cu ostile duşmane considerabil mai puternice. Trebuiau să se apere în propria cetate, astfel în secolul al XV-lea a început intens activitatea de construire a cetăţilor. Odată ridicate, bisericile-cetăţi concentrau întreagă viaţă socială şi economică a comunităţii că loc de adăpost, de refugiu, de depozitare a valorilor, dar şi de răspândire a culturii.

 
Ansamblul monumental din Manarade este prezent în formă actuală din anul 1750, însă primele date istorice despre biserica-cetate sunt mult mai vechi. Fortificaţia constă într-un turn de poartă, un zid concentric, două ruine de turnuri de tip coajă şi corpul principal al bisericii. Că şi alte construcţii de acest gen din Transilvania, Biserica din Manarade a fost de-a lungul vremurilor folosită drept refugiu din calea invaziilor străine. Starea actuală a monumentului istoric se datorează Bisericii Greco-Catolice din Blaj, care a contribuit decisiv la efectuarea de lucrări de restaurare. Cu toate acestea, slabă mediatizare şi indiferenţă autorităţilor face că fortificaţia să fie foarte rar vizitată de turişti. 
 
”Bisericile întărite şi bisericile-fortăreţe sunt expresia cea mai marcantă a manifestării publice săseşti şi semnul identificării cu propriul trecut. Densitatea geografică şi, mai ales, numărul important al acestor construcţii - din care peste 150 au supravieţuit până în zilele noastre - pot fi considerate un fenomen caracteristic pentru contextul istoric, juridic, religios şi social legat de cei care le-au construit: saşii din Transilvania”, afirmă istoricul de artă german Christoph Machat, în lucrarea ”Biserici fortificate săseşti din Transilvania”.
 
Biserica domină satul şi zona înconjurătoare, iar turnul de poartă este vizibil de la mulţi kilometri depărtare. Că mai toate bisericile saseşti şi cea din Manarade a fost construită în centrul satului. Dacă, în cazul în care satul era atacat, oamenii se refugiau în interiorul fortificaţiei, în timp de pace în cetate erau păstrate în comun proviziile locuitorilor. Din păcate, fortificaţia din Manarade apare foarte rar chiar şi în studiile de specialitate.
 
Satul Manarade este, de fapt, un cartier al municipiului Blaj şi are aproximativ 900 de locuitori. Este amplasat între Dealurile Târnavelor, pe malul răului Târnava Mare, zona cunoscută pentru culturile de viţă de vie.
 

Citiţi şi:

Cine sunt saşii şi cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de saşi coloniştilor germani aduşi în Ardeal

Unde se distrau locuitorii din Alba Iulia în urmă cu 100 de ani: lacurile şi terasele din Lumea Nouă

 

Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Jonas
9.08.2015, 15:11:50

Sasii nu aveau cum sa ridice biserici, fiind arhicunoscuta interdictia aplicata de ungurii celor care nu erau de-un neam cu ei de a ridica lacasuri de cult din piatra

Modifică Setările