Transalpina în fotografii spectaculoase de arhivă. Cum se parcurgea cu maşina cel mai înalt drum din România în 1968

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Despre Transalpina s-au scris şi spus foarte multe lucruri. Cert este că la momentul actual reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România şi poate, chiar, din Europa. Dar lucrurile nu au stat tot timpul aşa. O demonstrează o serie de fotografii realizate în 1968 de Viorel Simionescu, când traversarea munţilor din Oltenia spre Transilvania era o veritabilă aventură.

Autorul imaginilor avea în 1964 o experienţă de mai mulţi ani în domeniul fotografiei. Viorel Simionescu este de profesie inginer, iar timp de circa 60 de ani a făcut fotografie din pasiune. A fost timp de 25 de ani în conducerea Asociaţiei Artiştilor Fotografi şi timp de 10 ani într-o comisie a Federaţiei Internaţionale de Artă-Foto. 

Viorel Simionescu are mii de imagini publicate în albume, calendare, ilustrate, pliante de reclamă şi zeci de fotografii premiate în saloane de artă foto internaţionale şi naţionale. Din 1992 până în 2003 a fost titularul cursului de ”Fotocompoziţie, tehnică şi artă foto” la Universitatea Ecologică şi Media Pro. În prezent locuieşte în Canada. 

Drumul Naţional 67C, denumit şi ”Transalpina” sau ”Drumul Regelui”, face legatura între Transilvania şi Oltenia pe o distanţă de aproximativ 150 de kilometri. Transalpina este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu maşina, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). 

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de ”coridorul IV strategic roman”. Cert este că, drumul era folosit din timpuri stravechi de catre pastorii din Marginimea Sibiului care îşi treceau turmele în Oltenia, fiind nu mai mult decat o cărăruie prăpăstioasă pentru cai, numita sugestiv ”Poteca Dracului”. Există şi o legendă locală, care spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare ale sale. Potrivit altor surse, şoseaua a fost construită şi pietruită de germani în timpul primului razboi mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită. Transalpina a fost reconstruită în perioada interbelică şi dată în folosinţă în 1938, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea. De aici vine şi denumirea de ”Drumul Regelui”. 

Inaugurarea Transalpinei s-a făcut în primele zile ale anului 1938 de către regele Carol al II-lea la Poiană Sibiului. La acea vreme, drumul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioadă  în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia. Conform memoriilor localnicilor, circa 200 de localnici din Jina, aflat acum în judeţul Sibiu, însoţiţi de preotul satului, au luat drumul bejaniei, traversând munţii pe ”Poteca Dracului” şi stabilindu-se în localitatea Corbii de Piatră din actualul judeţ Argeş. Aşa se explică şi faptul că locuitorii din Mărginimea Sibiului şi cei din localităţile Novaci, Vaideeni şi Babeni, aflate dincolo de munţi, în judeţul Vâlcea, au aceleaşi costume naţionale, aceleaşi tradiţii şi aceeaşi ocupaţie: păstoritul, fiind cunoscuţi sub numele de ”ungureni”.

image

Foto: Viorel Simionescu

Şoseaua a mai fost reabilitată în timpul celui de-al doilea razboi mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. De atunci, Transalpina a fost foarte puţin întreţinuta. O demonstrează şi fotografiile alb-negru din 1968 realizate de inginerul şi fotograful Viorel Simionescu, care a traversat munţii pe acest drum cu maşina.  Transalpina străbate patru judeţe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o ”şosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2084 m), Păpuşa (2136 m), Urdele (2228 m), Iezer (2157 m) şi Muntinu (2062 m). În perioada 2009 – 2013 au fost efectuate lucrările de modernizare a drumului, ce au permis circulaţia auto în condiţii bune între Rânca (Gorj) şi Oaşa (Alba). După o perioadă de scandaluri legate de modul în care au fost derulate lucrările, Transalpina a fost deschisă oficial circulaţiei rutiere în 15 august 2015 în regim de ”drum în lucru”. Pe timp de iarnă, circulaţia între Oaşa şi Rânca este interzisă.

image

Transalpina, după finalizarea lucrărilor de modernizare

Citiţi şi:

Comorile Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. De la celebrul Codex Aureus la Biblia Sacra şi Institutul Astronomic

Moment de cumpănă pentru Cetatea din Alba Iulia în 1849: lângă statuia împăratului de la Viena a fluturat steagul cu deviza „victorie sau moarte”

Francezul de origine română cu milioane de vizualizări pe Youtube: „Românii sunt consideraţi hoţi pentru că oamenii îi confundă cu romii“

Călătorie în Apuseni în anul 1964. Frumuseţea fabuloasă a peisajului şi a locuitorilor de pe munte, în imagini alb-negru

Oraşul roman îngropat sub Autostrada Orăştie - Sibiu. Senzaţionala descoperire de la Şibot, distrusă de buldozere

Dinozaurii de la Râpa Roşie: cele mai spectaculoase descoperiri din siturile aflate în zona Sebeşului

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite